Drum liber – Vezi România cu alţi ochi

Munţii Parâng vor fi gazda primei ediţii Randonnée Pédestre din România, combinaţie de succes între turism montan şi alpinism.

În Franţa şi alte state este un sport cunoscut, iar în România clubul sportiv montan White Wolf de la Baia de Fier încearcă să îl facă cunoscut.

Cum se desfăşoara Randone 2010?
Sâmbătă vor fi 2 categorii diferite de concurs în acelaşi timp:
1. Categoria Challenge, pentru cei experimentaţi – o tură montană fără ghid cu durata de aproximativ 8-10 ore. Traseul este la alegerea fiecărei echipe, dar este obligatoria trecerea prin câteva puncte de control. Prima echipă la punctul final câştigă.
2. Categoria Natură şi sport, pentru cei care vor să se bucure de frumuseţea Cheilor Galbenului şi a zonei de sud a Parângului. Tura durează cam 4 ore şi va conţine şi câteva mici probe teoretice despre natură şi mediul înconjurător.

Citeşte tot articolul »

În drumul făcut la întoarcerea de la munte, de la Rânca, am urmat albia râului Galbenu, cel care trece pe la Peştera Muierilor / Baia de Fier, Gorj.

Practic noi eram la 20 de kilometri deasupra satului, departe totuşi de civilizaţia zilnică ce uneori are obiceiul să îşi marcheze teritoriul. Drumul forestier este prezent şi coboară odată cu râul, fără obstacole sau a pune probleme trecătorului.

Ce mi-a plăcut la râul acesta? Faptul că strabate o zonă stâncoasă şi de-a lungul lui am văzut sute de cascade. La câteva minute opream şi mai făceam o serie de poze. Din păcate seara cădea pe noi şi nu se văd foarte bine pozele. Pot să te îndemn să mergi personal şi să vezi cu ochii tăi multele cascade, să vezi cum un râu aparent obişnuit are ce să arate trecătorului. Parcă ar suna foarte bine o plimbare, la vară, pe cursul apei, un fel de “canyoning” dar mai uşor de practicat fiindcă apa nu e foarte mare.

Iată pozele:

Pentru weekendul acesta era programat de ceva timp festivalul Coborâtul oilor de la munte, un fel de sarbatoare locala in comuna Baia de Fier, acolo unde este Peştera Muierii.

Mai tarziu putin decat era in plan ajungem si noi (eu si @omfericit) la Peştera Muierii, iar azi voiam pe langa mareţele stânci din jurul nostru sa vedem si o parte din festivalul satesc.

Prin bâlciul clasic am răzbit ca sa ajungem langa scena, locul unde artistii incearca sa transmita mai departe placerea cantului si a dansului popular.

O formatie din zona Polovragi, la cativa kilometri de acest loc era in plin concert. Un cor mixt de barbati si femei dadeau ce aveau mai bun. Cativa barbati suflau de zor in traditionalul fluier, dand tonul melodiilor. Saxafonul si el era prezent. Ce mi-a placut e ca au venit cu repertoriu autentic, traditional. Nu era imitatie dupa mai stiu eu ce vedeta, aveau cantece din zona lor. Nu pot sa ma declar un impatimit al folclorului, fara a filtra foarte selectiv ce ascult, dar ce cantau ei mi-a placut.

Aceasta parte placuta a fost urmata de una si mai placuta, si de data aceasta era ritm alert. Muzica era mai rapida, iar pe scena au intrat 22 de tineri. Era Ansamblul “Maria Apostol”, din comuna Runcu, satul Bâlta (pe Cheile Sohodolului, alte chei foarte frumoase din Romania).

Cateva melodii ritmate au fost alese pentru a face mai interesant dansul si a prinde scena viata. Fete si baieti de varste diferite au reusit sa ma incante. Am urmarit felul in care se misca, sincronurile lor, si am constatat o scenografie reusita si miscari foarte clare. Cu atat mai mult ii apreciam cu cat ei sunt tineri si fac acest lucru pe langa scoala si celelalte activitati.

Din discutiile cu domnul Nicolae Turtoi, director la scolii unde isi desfasoara activitatea ansamblul, am aflat faptul ca tinerii din clubul de dans sunt pregatiti de mici, cei dornici de aceasta experienta fiind primiti inca din clasa intai in clubul de dans. Asadar ei au o “pepiniera” de viitori dansatori talentati, care vor merge in tara la diverse activitati. Din vorba in vorba, aflu ca o tanara pe nume Cristina, danseaza cu grupul de 4 ani, deci nu ma mir ca ajung unii sa fie foarte priceputi in ale dansului, au cativa ani de munca in spate.

Tinerii din formatie sunt “responsabili” si pentru premiile primite, au se pare in palmares mai multe premii la concursurile la care au participat, atat pentru portul popular cat si pentru jocul pe care il pun cu maiestrie in scena.

Tot din discutii am aflat ca in joia de dupa Paste, in comuna Runcu se organizeaza Sarbatorea Dealului si mi se promite ca este un moment demn de vizita Spectacole, masa comuna, iar seara este hora satului. Deja a fost editia a patra, iar la anul acea zi de joi ar putea fi un moment bun de calatorie pe Cheile Sohodolului.

Iar daca mergi in zona, mi se spune ca nu e de ratat casa memoriala Maria Apostol (“o privighetoare” a acelei zone gorjene), casa-muzeu, aflata chiar langa caminul cultural. Prima editie a festivalului Maria Apostol a fost in data de 8 septembrie si atunci a fost inaugurata si casa-muzeu in memoria cantaretei.

Discutiile aduc si vorba de viitoarele lor proiecte aflam ca se vor deplasa la Băile Săcelu, pe 1 octombrie. Va fi o zi de joi, iar domna coregraf imi confirma ca aproximativ la ora 2 si jumatate – 3, ei vor fi acolo si ma invita sa ii observ si pe acea scena. Mi-ar face placere, sincer.

Experienta de azi mi-a demonstrat ca a fost o decizie buna sa vin la Coboratul oilor de la munte si va invit si pe voi sa faceti acelasi lucru la anul. Si poate ne vedem la Săcelu si la Runcu!

O privire asuprea Cheilor Sohodolului:

Multumesc pentru poze domnilor Ionut Mocanu si Costianu Daniel Razvan.

Album foto
Cateva poze de la festival si cu formatiile din Polovragi si din comuna Runcu. Filmul este facut de @omfericit.