Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Eram pregătit psihic de lungul drum, eram cu speranțe mari și cu gândul la weekendul ce va urma. Plecam din Timișoara seara târziu, plănuind să călătoresc fară întrerupere, ca dimineața să mă prindă la București. Așa câștigam și timp, și rezolvam încă un lucru: ajungeam la prima oră, că Bucureștiul nu e oraș în care să ajungi noaptea dacă ești singur și nu ai popas acolo (e greu de străbătut, nu există transport nocturn). După doar câteva minute de stat la locul de ocazie oprește o furgonetă, era Cristi, șofer de cursă lungă care mă recunoscuse și intenționat a oprit să mă ia. Foarte mișto! Și după ce îi povestesc unde merg, dă un telefon și mă rezolvă și cu a doua parte a drumului, din Craiova până la București. Și mai mișto!

Era cel mai simplu drum spre București pe care îl poate avea cineva care merge cu autostopul, și pe lângă faptul că nu am așteptat nici o mașină, am mai avut și un șofer de nota 11 cu care am avut ce povesti multe ore, ba chiar am putut continua poveștile de data trecută. După întâmplarea asta am schimbat și nr de telefon și am temă de casă, un mic studiu pentru Cristi. Uite cum pleci de acasă fără nici un gând și ajungi să construiești ceva neplanificat.

De pe drum deja am stabilit că dimineață mă voi întâlni cu Elena și din București vom continua drumul spre Constanța împreună. Dar să nu fie pre rapidă plecarea, am fost pe la Universitatea Carol Davila și pe la prânz mergeam spre ultima stație de metrou de lângă A2. E greu să îți imaginezi cât am râs (foarte mult) până a trebuit să plecăm fiindcă un nenea a vrut să ne ducă la Constanța :)

Cu Răzvan stabilisem că ne auzim când ne apropiem de Constanța, și deja de pe drum am aflat adresa. Aveam cazare la Constanta chiar în Piața Ovidiu, numărul 13, scara B, apartament 13, etajul 4. Cum lumea oricum nu știa să ne îndrume, ne învârtim ca orbeții printre blocurile din Piața Ovidiu, și după ce nu găsim blocul ne spune Răzvan că e bloc 14, îl aveam scris greșit :D


Casă, dulce casă
Tanti de la 14 ne dă cheia, și intrăm în apartamentul magic. Un hol mic dădea în camera de zi cu bucătărie inclusă. Loc luminat, aranjat simplu, cu bun gust. Canapeaua extensibilă de la Ikea se potrivea foarte bine în decor. Mai departe încă un hol lega această cameră de baie și dormitor.
Aranjat modern și dotat cam cu tot ce ai nevoie (ulterior am aflat de ce nu e aragaz – Constanța are gaz doar în anumite zone), inclusiv internet wifi și televizor în fiecare cameră; apartamentul avea să ne fie casă pentru următoarele zile.

După ce vine și Răzvan, plănuim zilele următoare: sâmbătă mergem la Adamclisi să vedem monumentul Tropaeum Traiani, cetatea de la Adamclisi. De acolo mergem spre mănăstirea și peștera Sfântul Andrei, cel care a propovăduit creștinismul pe meleagurile românești; nu ne oprim și ajungem mai departe, spre mănăstirea Dervent cu ale sale sculpturi; de acolo o luăm spre nord și vedem mănăstirea în cretă de la Basarabi/Murfatlar, trecem pe la cetatea Axiopolis de la Cernavodă și mergem spre cetatea Capidava. Se arată o sâmbătă plină! Duminică vom fi pe coasta de răsărit, dar pe lângă cetățile de 2000 de ani (Histria, Enisala), vom opri și la ceva modern: centralele eoliene din Dobrogea. După cum veți vedea în episoadele următoare, planul se va mai schimba din mers.

Și că ziua nu era încă gata, nu puteam lăsa valurile să ne aștepte și de la apartament, în 5 minute, am ajuns la faleza cazinoului și prin ploaie am admirat puterea mării dezlănțuite. Valurile se spărgeau de țărm, iar acolo unde mașinile erau parcate chiar lângă marginea falezei, apa mării se amesteca împreună cu apa de sus, delicat pe ele, așa cum presară un bucătar sarea în bucate.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

5 gânduri despre “Scrie România – ziua 0, vineri: Timișoara – București – Constanța, 780 de km

  1. Era simpatic paznicul de la Cazino…se minuna ca pe asa furtuna doi oameni se plimbau cu o umbrela care sa dadea mereu peste cap:))….inca este intreaga dupa ce si-a facut meseria pe sfert ca la vantul care venea din toate directiile cam greu sa ajungi neudat acasa…oricum frumos spectacol oferit de mare:D.

    Răspunde
    • Practici prin sistemul trial and error până funcționează :)

      Poate facem un drum comun mai mulți autostopiști și povestim apoi aventurile.

      Răspunde
  2. Pingback: Scrie Romania Constanta | Constanta Mamaia Litoral

  3. Pingback: Ce vei citi pe drumliber.ro săptămâna aceasta | Drum liber - Vezi România cu alți ochi

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar