Știm cu toții numele Ada Kaleh, dar cred că știm prea puține despre ce a însemnat Insula Cetate sau Noua Orșovă.

Numele vechi al insulei s-a pierdut în timp. O orșoveancă mândră de locurile natale ne-a trimis filmul acesta făcut de TVR înainte ca insula să fie pierdută în apele Dunării.

Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime și circa 500 de metri lățime.


Construcția barajului Porțile de fier 1 a dus la creșterea nivelului Dunării la Orșova cu aproape 40 de metri. Din cauza aceasta, orașul a fost strămutat, de fapt s-a construit un oraș nou. Evident că și insulele de pe Dunăre urmau să fie acoperite de ape, printre ele și Ada Kaleh.

Citește mai departe

Mausoleul de la Moisei

Mergând pe valea Vișeului, la aproximativ 135 km de Baia Mare, la doar 5 km de Borșa și la 7 km de Vișeu de Sus, se află Moisei, una dintre primele așezări ce au intrat sub administrația ungurilor în anul 1940.
Aici începe și povestea monumentului numit Mausoleul Eroilor de la Moisei. Îl găsiți la intrarea în comună, dinspre Borșa, pe o colină aflată în stânga drumului (sau dreapta, dacă mergeți spre Borșa).

Citește mai departe

Puncte tari: aleile pavate de-a lungul râului Olănești, izvoarele minerale pentru tratamente, izvorul 3bis (apă normală potabilă), Biserica lui Horea (adusă din Apuseni, de la Albac), Piatra Scrisă, traseele spre Parcul Național Buila Vânturarița și pentru cei interesați de istoria și viața monahală – mănăstirile și schiturile din zonă (Schitul Iezer, Schitul Pahomie, Schitul Pătrunsa, Mănăstirea Frăsinei – accesul sus la mănăstire este permis doar bărbăților); un alt punct tare e că de la Olănești se organizează plecări alte locuri frumoase (TransAlpina, Transfăgărășan, diverse mănăstiri, peșteri, etc.) – vedeți la poze traseele.
Citește mai departe

Cu siguranță Corabia nu este cine știe ce oraș – el nu se află pe lista celor mai interesante, nici a celor mai frumoase orașe din țară. Dar cu desăvârșire merită vizitat – pentru strada cu tei, pentru centrul plin de verdeață, pentru o plimbare pe faleză sau pe Dunăre dar nu departe de mal, pentru cetatea Sucidava, pentru străzile pietruite și casele vechi

Update:

Alexandra a mai fost o dată la Corabia și ne-a adus o serie de poze recente de la Cetatea Sucidava si din Fântâna Secretă. Fotografiile sunt aici și la sfârșitul articolului.

Citește mai departe

Așa-i că v-a fost dor de rubrica „Recunoaște locația”? Cine știe unde e placa de mai jos?

Update:
A trecut ziua și afișăm răspunsul: placa este pe cetatea din Deva. Felicitări celor care au știut răspunsul. Data viitoare vine o întrebare mai simplă, scuze de dificultatea acesteia :D

Pune acum comentariu cu locația obiectivului și arată-ne că îți cunoști țara!
F.

Citește mai departe

Pentru a primi mai bine viitorul tur al orașului Brașov, Andrea ne-a pregătit o incursiune în trecutul orașului.

Municipiul Brașov, reședința județului cu același nume, este așezat exact în centrul țării, în Depresiunea Brașovului, la o altitudine de 625 m. Fiind pozițíonat în curbura internă a Munților Carpați, Brașovul se poate mândri prin unicitatea sa mondială, fiind singurul oraș din lume ce include în teritoriul său administrativ o rezervaței naturală – Rezervația Naturală Tâmpa și un vârf muntos – Vf. Postăvaru (1799 m). Orașul de acum înconjoară Muntele Tâmpa, Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Dealul Cetății sau Straja și Dealul Pe Romuri, dar și Stejărișul, întinderea sa fiind demnă de un mare oraș turistic european.

În acest cadru geografic s-au așezat oamenii aceștia – brașovenii. Având diferite nații, ei au conviețuit laolaltă adăpostindu-se de pericole comune și făurindu-și fiecare o cultură a sa. Cultural și istoric, orașul Brașov a avut o dezvoltare aparte, fiind un amalgam de culturi și naționalități. Cultura românească veche, cea săsească și cea maghiară s-au îmbinat perfect, orașul fiind mereu în pas cu dezvoltarea economică, socială și culturală a întregii lumi. Pe lângă români, germani (sași) și maghiari (și secui), Brașovul a fost cămin și pentru comunități mai mari sau mai mici de țigani, evrei, greci, bulgari, cehi, slovaci, ruși sau italieni. Toate găsindu-și aici bucățica lor de tradiție.

Citește mai departe

Tramvaiul tras de cai apărea în Timișoara în 1869, cu 30 de ani înaintea apariției primului tramvai electric din România, tot la Timișoara.

Sâmbăta aceasta avem ocazia să îl revedem în acțiune pe străzile timișorene, pe traseul Piața Libertății – Prefectură. Va fi tras de doi armasari aduși de la herghelia de la Izvin și va funcționa începând cu orele 14, iar pentru a se elibera liniile, traseul tramvaielor normale va fi deviat între Piața 700 și Piața Traian.

Timp de mai bine de un an a fost expus în Piața Libertății un tramvai tras de cai, restaurat recent la Viena, iar acum se va și plimba pe liniile orașului.

Cum ar suna ca acest mic eveniment să fie făcut cel puțin o dată pe an?