Lângă micuțul Hațeg găsim una dintre cele trei rezervații cu zimbri din România. Hai cu noi în vizită la Rezervatia de zimbrii de la Hațeg!

Update: Între timp am făcut o listă detaliată cu toate rezervațiile de zimbri din România.

O zi in care merg spre Timisoara, cu pornire de la Pestera Muierii. Targu Jiu, Valea Jiului, Petrosani, Hateg. Hai sa trec si pe la rezervatie, ca tot am fost de atatea ori asa aproape si niciodata nu am vazut acesti zimbrii.

Ce sunt si zimbrii astia?
Zimbrul – Bison Bonasus
Rezervatia de zimbrii Hateg – Slivut, primul loc de pe teritoriul Romaniei unde a fost reintrodus zimbrul european. Se intampla in 1958, cand o pereche de zimbrii a fost adusa din Polonia. Mai tarziu cu cativa ani (1963), au fost aduse inca 2 exemplare. Dupa 8 ani de la prima pereche, erau deja 8 zimbrii in Romania.

Ulterior ei au prosperat si au populat si alte 2 locatii in Romania: Vanatori-Neamt si Neagra-Bucsani.

Zimbrul este cel mai mare animal european de pe uscat. Masculul poate ajunge si la 920 de kilograme, cu un minim de greutate inregistrat de 440 kg. Femelele sunt mai mici, intre 320 si 640 kg. Parul gri-maroniu, mai mare in partea din fata a corpului.
Ca si la alte ierbivore, hranirea ocupa intre 50 si 80% din zi. Cum ar fi sa facem si noi la fel? :)
Aflam ca traiesc in captivitate cam 28 de ani, in libertate mai putin. Pana la urma omul le prieste.

Unde e rezervatia?
Plecand din Hateg, pe drumul ce duce la Simeria (apoi la stanga e Deva, la dreapta e Sebes – Cluj-Napoca sau Sibiu), numai ce urci dealul de la iesirea din oras, deci cativa kilometri. La un moment dat, cam pe cand l-ai urcat o sa vezi indicator ce arata ca la 300 de metri pe stanga o sa fie drumul spre rezervatie.

Merg agale pe drumul acesta, se vede ca e proaspat asfaltat. Drumul e ingust, nu prea au loc 2 masini odata. Mergand ma adancesc in padure, las in urma zgomotul masinilor de la drumul „mare”. Asta e bine. Dar cat de lung sa fie drumul meu? Nu e nici un indicator care sa imi spuna cat va urma sa merg eu. Am un mic rucsac in spate, dar tinand cont de norii de deasupra nu as merge prea mult, sa nu am o surpriza scurta dar uda (in perioada asta se pare ca ne obisnuim cu ploi torentiale de vara).

Merg 10, 15, 20 de minute. Mai trece cate o masina din cand in cand, ba din fata, ba din spate. La un moment dat opresc o masina, sunt doi tineri din Ungaria. Ma duc pana la capatul drumului. Mai erau vreo 500 de metri :D
Aproximez eu ca sunt cam 2,5 km de la soseaua principala pana la intrarea in rezervatie.

Intre timp, eu am devenit ghid improvizat celor doi tineri cu care am venit, le traduc ce vad. Ii ajut sa isi cumpere bilete. Intrarea e 3 lei pentru adulti, 2 lei pentru copii. Banuiesc ca nu din acesti bani se face intretinerea parcului. Sper, pentru binele zimbrilor.

Ni se arata cum ajungem sa vedem stramosul vacii: „mergeti pe drum inainte vreo 300 de metri, apoi vedeti un tarc unde sunt cei doi pui de anul trecut. Ocoliti prin stanga si ajungeti sa vedeti adultii, iar la fantana, in capat, faceti stanga si acolo o sa vedeti puiul de anul asta, nascut la 1 iunie.”

Drumul e cam noroios, ca in rezervatie nu mai e asfalt. Exact cum erau si indicatiile, vedem intai doi zimbrii, care nu par foarte mari, se potrivesc descrierii. Era prima data cand vedeam zimbrii. Ocolim si ii vedem pe cei mari. Intr-adevar sunt impozanti.

La valaul unde se adapa e unul dintre ei, nu ne baga in seama. Intre noi si frumosul animal sunt cateva barne serioase de lemn. E bine :)
O descriere pe jumatate glumeata a unui zimbru ar putea fi: „un fel de vaca, mai mare si cu plete in partea din fata a corpului; maro inchis la blana, cu coarne putin unite de varf; se face ca muge, dar scoate numai un sunet surd.”

De fapt sunt foarte frumosi. Sunt animalele care traiau pe meleagurile noastre acum mii de ani, iar in ultimele sute au disparut. Au disparut cu ajutor de la om. Acum omul ii ajuta sa revina, dar nu vor mai fi niciodata ca in acele vremuri de demult. Cineva s-a gandit sa ii reintroduca si in Romania, si bine a facut.

Puiul e singur intr-un tarc mai mic. Se lasa fotografiat ca la sesiunile de pozat ale fotomodelelor. Aflam de la alti vizitatori ca mama lui l-ar fi respins dupa nastere, si din cauza asta il hranesc ingrijitorii.

La plecare vine pe langa noi un tractor. In remoca, un ingrijitor cu un recipient mare si un la fel de mare biberon. Acum stim pentru cine e: zimbrulet, vine papa! Vezi sa nu dai pe langa botic! :)

Care e importanta lor?
Pe langa importanta stiintifica, poate rolul cel mai important e pentru noi, multimea, e sa stim cum aratau si sa ii vedem. Sa realizam ca noi i-am facut sa dispara si putem sa ii salvam. Ca ce vedem in poze in carti exista si in realitate si e viu, are grai, are miros, face pui si ii alapteaza. (nu luam in calcul exemplu cu puiul de anul acesta, se intampla destul de des ca un animal salbatic sa isi renege puiul, poate ca simte un miros strain, sau alta cauza)

Ma ca va veni momentul cand tot mai multi copii vor stii ca „vaca” e acel animal desenat in cartea de la scoala sau mai rau, e mov si scrie pe ea Milka, „gaina” e cea care face oua, dar totul doar teoretic, ca ei nu au vazut in viata lor asa ceva. Un mit. La fel de bine ar putea fi o masina care face oua sa se numeasca „gaina”.

Ar trebui sa invatam sa nu repetam istoria cu alte specii. Oare putem?

Puiul era hrănit la Rezervația de Zimbri Hateg-Slivuț

Rezervația de Zimbri Hateg-Slivuț

Rezervația de Zimbri Hateg-Slivuț

Rezervația de Zimbri Hateg-Slivuț

Rezervația de Zimbri Hateg-Slivuț

Rezervația de Zimbri Hateg-Slivuț

Rezervația de Zimbri Hateg-Slivuț

Rezervația de Zimbri Hateg-Slivuț

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)