Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Palatul Regal din București a avut o istorie foarte zbuciumată. A fost extins, a ars, a fost demolat și reconstruit, bombardat, refăcut și întărit. Iar, pentru ca istoria să fie completă, la final, a fost transformat în ceea ce este astăzi: Muzeul Național de Artă al României (MNAR). Toate acestea s-au petrecut într-un singur secol, de la sosirea lui Carol I în România, până în anii de după al doilea război mondial. Din păcate, prea puțini ajung aici; haideți să schimbăm acest lucru!

Pe acest loc exista un alt palat, Casa Golescu, o impozantă construcție pentru Țara Românească a anilor 1800. Când primul rege german al României a sosit la București, el a avut replica: „și unde e palatul?” Statul va cumpăra Casa Golescu și Carol va construi un adevărat palat de ceremonie, așa cum se cuvine unei case regale. În acesta, va încorpora și casa Golescu, ea devenind locuință regală, dar ridică și alte două corpuri: partea centrală va cuprinde și holul de primire a demnitarilor, iar corpul din dreapta va avea rol de a găzdui personalul auxiliar.

Casa Golescu (1866)
Casa Golescu (1866) (sursa)
Palatul regal în 1913
Palatul regal în 1913 (sursa)

Pe vremea lui Carol I, Palatul Regal de la București era asemănător cu Peleșul pe interior, și nu degeaba: arhitectul pentru interior era același cu cel de la Peleș. Este o diferența evidentă între exterior, cel făcut de un arhitect francez, așadar de gintă latină, și între interior, supus gustului german, cu multe lambriuri și casete din lemn decorate, foarte la modă în spațiul cultural de unde venea Carol. Chiar și atelierele care realizează decorațiile de interior sunt aceleași cu cele de la Castelul Peleș.

Întrebarea lui Carol I se va repeta și mai târziu, la nepotul său: peste 70 de ani, Carol II va transforma din nou palatul, cu atât mai mult cu cât trecuse și printr-un teribil incendiu în 1926.

Unde este mobilierul de atunci? V-am spus că palatul a ars, așa că nu prea mai există. Partea vechea, cea care era locuința regelui, a fost demolată din ordinul lui Carol al II-lea. S-au păstrat puține piese din mobilierul original; se regăsesc doar câteva piese de colecție, cu mare valoare decorativă și câteva sculpturi din grădina exterioară a palatului.

În 1930 are loc Restaurația, când Carol II se întoarce pe tron. Palatul trecuse prin incendiu și nu se făcuse nimic la palat. Regina Maria și Carol ar fi vrut să se revină la felul în care arătase palatul, iar acest lucru erau foarte costisitoare, ar fi costat cam 3 600 000 de lei, când valoarea totală de asigurare era de 4 milioane. Statul a rezervat bani doar pentru conservare, vreo 600 000 de lei. Era o perioadă de restriște, de aceea se va recurge la 2 tipuri de materiale: cele naturale de calitate (marmură, piatră), dar și stucomarmură (stucatura este mult mai ieftină).

Tot de la el ne-a rămas, o mare sală de la parter decorată în stil arhitectural Adams, stil inventat de arhitecții britanici. De ce a recurs la stilul Adams? Pe de o parte pentru integrarea identității lui englezești, dar și pentru că e un stil elegant care preia elemente din arhitectura clasică, aduce eleganță, dar și justificare a puterii, în contextul unui București decimat de lupte pentru putere.

După moartea lui Carol I, acest palat nu mai avea rol de locuință, Ferdinand și Maria locuiau la Cotroceni, iar planul era ca oricare dintre urmași să aibă propria locuință. Cum însuși Carol al II-lea nu avea locuință, el renunțând la tron, iar două dintre surori erau căsătorite cu alte capete încoronate ale Europei, i-a venit o idee: să se construiască încă un etaj, iar acolo să fie camere de locuit; în timpul vizitelor familiei princiare, familia ar fi avut să locuiască în aceste camere.

Ultimul plan al lui Carol al II-lea ar fi transformat Palatul Regal într-un complex mult mai mare, cu un mare parc în spate și o piață centrală în față, tocmai bună pentru defilări, spre Ateneu. Poată că dacă nu venea războiul, ar fi pus în practică aceste planuri.

În muzeu, veți putea vedea planuri ale ce ar fi trebuit să devină acest complex.

În 1938, Carol II primește o vizită din Anglia, iar unul dintre jurnaliști scria ulterior: „Palatul Regal din București este atât de nou, încât nici cel mai mic microb comunist nu și-ar găsi loc aici„.
Ba mai mult, în decembrie 1940, Carol II e forțat să abdice tot în palat. Și tot aici, peste câțiva ani, are loc întoarcerea armelor împotriva Germaniei.

La 23 august 1944, convocat fiind de Suveran la Palatul Regal, Antonescu refuză să ceară armistițiul ori să-și dea demisia, în consecință este arestat. Hitler a ordonat prinderea regelui viu sau mort, palatul regal fiind bombardat de armata germană. Se consideră că datorită actului de la 23 august 1944 războiul antihitlerist a fost scurtat cu 6 luni. A fost bine pentru război, dar din păcate noi tot pierzători am fost.


Ce s-a întâmplat pe vremea comunismului? În primii ani, Muzeul de Artă al Republicii Populare România (inițial era doar în aripa Krețulescu) și Consiliul de Stat au conviețuit în complex.

Vă spun și două evenimente care au avut loc în palat: este vorba despre expoziția tezaurului restituit de URSS a fost aici în 1956 și tot aici a fost depus catafalcul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, deoarece era singura sala din oraș cu intrare pe o parte și ieșire pe cealaltă parte.

Să vă zic și despre tablouri. Ele, datorită temei, au rezistat și în vremea comunismului. Cuprind peisaje cu bogățiile țării, imagini și obiceiuri din popor, eventual, scene semi-mitologice, neutre din punct de vedere politic. Despre cele de la etaj nu vă spun acum nimic, vă las să le descoperiți singuri, la fața locului. :)

Două dintre elementele cele mai importante ale Palatului sunt Scara Voievozilor și marea Sală a Tronului.

Scara Voievozilor este martoră a istoriei, a rezistat incendiului. Cine o urcă, merge efectiv pe treptele istoriei. Singurele lucruri care nu au rezistat sunt cele două coroane, dar ele au fost refăcute la o restaurare mai recentă. La jumătatea scării avem un decor mai generos, iar pe tavan este pictat un tablou care arată bogăția țării și a culturilor sale. Sus, vedem și medalioanele cu principalii domnitori din istoria țărilor române, iar pașii ne apropie de cea mai mare atracție din punctul meu de vedere: sala mare a tronului.

Pe Scara Voievozilor
Pe Scara Voievozilor
Coroana fost pusă după căderea comunismului
Coroana fost pusă după căderea comunismului
Vedere de sus de la Scara Voievozilor
Vedere de sus de la Scara Voievozilor (sursa)
Vedere de sus de la Scara Voievozilor
Vedere de sus de la Scara Voievozilor

Tot aici, câteva tablouri ne pun față în față regii, în îmbrăcămintea militară. Putem vedea diferența dintre îmbrăcămintea dintre cele două războaie mondiale.

Cine venea la o audiență privată cu regele, era primit într-o sală laterală din această zonă dintre Scara Voievozilor și Sala Tronului.

Aici aveai audiențe private cu regele
Aici aveai audiențe private cu regele (sursa)

La 1 ianuarie 1935, sute de invitați au fost invitați la o ceremonie de inaugurare a acestui palat. A ținut și patriarhul o scurtă ceremonie, după care, cu toții au plecat la patriarhie pentru slujba de Sfântul Vasile. Asta ne spune că Palatul era foarte puțin folosit.

Sala Tronului
Decorațiuni frumoase, tavanul traforat pentru a ascunde sistemul de aerisire și încălzire, îmbinările rotunde ale pereților cu tavanul pentru a reflecta sunetul și a da o sonoritate deosebită sălii, cu toate îi dau un farmec aparte. Sala a fost și ea martorul unor schimbări de percepție: dacă la început, tronul era într-un separeu din capătul sălii, Carol al II-lea a vrut să fie deschis spre popor, spre sală, așa că zidurile despărțitoare au dispărut, sala mai mică a tronului se va uni cu sala de bal, fiind de atunci direct expus publicului. Din păcate, fix tronul nu mai există, eu zic că ar trebui reconstruit.

Sala Tronului din Palatul Regal
Sala Tronului din Palatul Regal
Sala Tronului din Palatul Regal
Sala Tronului din Palatul Regal
Cum arăta tronul regal românesc după renovările din 1937
Cum arăta tronul regal românesc după renovările din 1937 (sursa)
Stema
Stema

Veți regăsi și mesaje politice: stemele regiunilor românești, stema familiei de Hohelzollern, dar și stema României mari.

Tavanul este decorat de talentata Cecilia Cuţescu-Storck, prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa.

Tot aici, de la balcon, regele putea să salute mulțimile. Lui Carol II îi plăceau băile de mulțime.

Mergeți în tur și veți descoperi și că în anii 1930, englezii considerau că România avea al doilea cel mai bun mecanism de propagandă, după cel al Germaniei.

Informații utile

  • Program:
    • În principiu, doar în al treilea weekend din lună (sâmbăta și duminica) de la orele 11.30, 14.00 si 16.30. Verificați înainte de vizită. Vizitatorii sunt rugați să se prezinte cu 15 minute în avans la casa de bilete de la parterul Galeriei Naționale pentru achiziționarea biletelor de acces.
  • Adresa:
    • Calea Victoriei, 49-53
  • Contact:
    • +4 021 314. 81. 19/ +4 021 313. 30. 30 int. 923
  • Taxe:
    • Adulți: 20 lei
    • Pensionari: 10 lei
    • Studenți și elevi: 5 lei
    • Taxa foto este prohibitivă!: 100 de lei (fără trepied)
    • Taxa video: 150 lei

Apropo, știați că Regina Elisabeta I a adoptat costumul popular de Muscel, din zona Curtea de Argeș? :) Sau, știați că și Regina Maria purta costume populare sau inspirate din costumele populare tradiționale? Diadema purtată de Regina Maria era inspirată și ea tot de la elementele costumului popular femeiesc. Știați și că regele Carol al II-lea era un mare designer de uniforme militare?


La final, o întrebare: voi ați vizitat Palatul Regal? Dacă da, cum vi s-a părut?

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

4 gânduri despre “Palatul Regal din București (MNAR – Muzeul Național de Artă al României)

    • Este deschis doar în al treilea weekend din lună, la orele specificate de ei. Uneori au fost la orele 11.30, 14.00 și 16.30; alteori au fost doar 2 vizite pe zi (sâmbăta și duminica). Trebuie să îi sunați sau să verificați dacă au publicat online programul pe weekendul dorit de dvs. Eu am văzut că îmi trimit uneori programul cu 4-5 zile înainte de weekendul cu pricina.

      Răspunde

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar