Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Cea mai renumită colecție de icoane pe sticlă din România, din Europa și din lume este la Sibiel. Cel care a realizat acest muzeu, este Zosim Oancea; după 15 ani de detenție pe motive politice, în 1964 a devenit preot în sat. Peste 5 ani începe să strângă icoane pentru muzeu și încet, încet, se încropește acest spațiu unic. După 10 ani erau deja 200 de icoane strânse de la localnici, iar vechea casă a devenit neîncăpătoare. În acel moment s-a ridicat o clădire nouă care astăzi adăpostește peste 700 de icoane pe sticlă și o colecție etnografică. În continuare vă dezvălui câteva dintre secretele foarte interesante ale icoanelor pe sticlă găsite astăzi la Sibiel.

Sibielul este parte din Mărginimea Sibiului și are un farmec aparte, ca să nu mai zic de superba poziționare sub munți.

Ca să nu vă stric plăcerea vizitei, am structurat puțin altfel pozele :)

Țăranii au pictat icoane pe sticlă începând cu anii 1700. Cele mai multe din țară s-au făcut în Transilvania, de unde s-a răspândit obiceiul și în celelalte regiuni. Icoana pe sticlă a avut ca destinație casa țăranului, era considerată protectoarea casei și a familiei, și stătea agățată la loc de cinste pe un perete în camera de locuit.

Icoanele noastre sunt în stil bizantin, așadar au tematică ortodoxă. Cel mai des întâlnite personaje sunt Fecioara Maria și Iisus.

Apar și alți sfinți, iar Sfântul Gheorghe este privilegiat. În tradiția populară este considerat protectorul primăverii, al naturii și al casei. Fecioara Maria protejează vara, Dumitru – toamna, iar Nicolae – iarna.
Prorocul Ilie cu Carul de Foc are și el o prezență bine pusă în valoare. Ilie, cel care trimite tunete, trăznete, ploi torențiale și incendii, leagă și dezleagă ploile, hotărăște unde și când să bată grindina, este și el respectat în conștiința populară.

Colecția de la Sibiel începe cu 5 icoane catolice din Austria, după care urmează cele românești. Fiecare zonă are coloritul ei specific. Este de admirat și felul în care țăranii au pictat costumul popular din sate în icoanele lor. La fel se întâmpla și la pictura din biserici.

Sunt foarte interesante detaliile iconografiei populare.

În icoanele din Bucovina îi vedem pe Sfântul Ioan și Iisus purtând vestă iar Maica Domnului poartă năframă. În Nordul Moldovei, în mod tradițional s-au folosit culorile galben, roșu și verdele. Se zice și că figura sfinților ar semăna cu cea a lui Ștefan cel Mare.

O să o vedem pe Sfânta Fecioara cu șorț, cum poartă femeile pe Valea Mureșului. Sunt icoane pictate în urmă cu 200 de ani care au suport din foiță de aur.

Este pictură naivă, oamenii nu au mereu trăsături firești sau proporții corecte. Trebuie să știți și că la icoanele pe sticlă se lucrează în negativ, pe spatele sticlei, în oglindă. Îți trebuie destul de multă îndemânare și imaginație ca să compui o icoană reușită.

Școala de la Mănăstirea Nicula din județul Cluj a fost extrem de importantă în Transilvania, acolo s-au pictat pentru prima dată la noi icoane pe sticlă, după modelul adus de meșteri austrieci. Într-o icoană de la Nicula, Fecioara Maria are năframă ca în zona Clujului. O să vedeți și icoane cu Cina cea de Taină cu 3 sau 5 persoane.
O altă ciudățenie este cea în care Iisus apare în ipostaza de copil, alături de Ioan Botezătorul. O să îl remarcați și pe Lazăr îmbrăcat în haine ungurești, cu motivele florale clasice.

Des se găsește și reprezentarea bizantină a simbolului împărtășaniei. Pe cruce, Iisus a fost înțepat în coaste cu o suliță. A țâșnit sângele, iar în iconografie avem vița de vie crescută din coastele Mântuitorului. Vița de vie crescută din trupul lui Iisus reprezintă trupul și sufletul, anafura și vinul de la ceromonia religioasă.


Un sfânt, Haralambie, apare pictat în vremea pestei, a ciumei. Nu e tocmai o scenă comună. Vă mai spun o curiozitate: o avem și pe Maica Domnului cu… 6 degete la mână.

Iconografia e îmbinată cu etnografia. În muzeu găsim atât la parter, cât și la etaj, elemente din viața localnicilor. Ca să continuăm vizita, trecem și prin camera țărănească, cu patul, cojoacele și pernele din Mărginime. Urcând la etaj, trecem pe lângă fotografii cu personalități locale sau donatori, ba chiar și moașa satului e prezentă.

În Țara Bârsei se folosea trioxidul de plumb. În pictură apare Maica Domnului cu salbă la gât, dar și Maica Domnului care alăptează pruncul (galactotrofousa) sau Maica Domnului cu cercel.

În Mărginimea Sibiului se folosea mult albastru, cobaltul e responsabil de culoarea albastră. În acestă zonă erau pictate și ramele. La Mărginime, costumul popular e alb și negru. Icoanele în schimb au și alte culori, precum vișiniul și culoarea roșie. De ce, oare? Sunt culori folosite nu pe costumul popular, dar apar la broderia de pe cojoace și pe pieptare.

În zona Sebeș și Alba Iulia se folosea verdele și hârtia argintată sau foița de argint. Hârtia argintată s-a oxidat, și-a schimbat culoarea.

Să vă zic și altă curiozitate: soldații care păzeau mormântul lui Iisus sunt reprezentați într-o icoană printr-un turc, un ungur și un austriac.

Informații utile

  • Program:
    • Luni-Duminică: 8:00-13:30; 14:00-20:00.
  • Adresa:
    • Strada Bisericii 329, Sibiel
  • Taxe:
    • Adulți: 5 lei;
    • Elevi/studenți: 3 leu;
    • Taxă foto: 15 lei:
    • Taxă video: 20 lei.

Întreaga Mărginime a primit în 2009 un premiu al jurnaliștilor de turism: mărul de aur. E găzduit la Sibiel în muzeul nostru.

Ieșim din muzeu și mai vizităm ceva. În complex cu muzeul icoanelor este încă o atracție, biserica satului. A fost construită la 1765 și pictată în frescă 10 ani mai târziu, de doi pictori populari din Rășinari, doi frați din zonă. Peste un deceniu i s-a adăugat bisericii și turnul clopotniță, pe partea de vest. După câteva generații, fumul de la lumânări și praful au înnegrit pictura. Oamenii din sat și-au dorit o biserică luminoasă și în secolul al 19-lea au acoperit pictura cu… 5 straturi de var. Când preotul Oancea a venit în sat, biserica era deschisă la culoare deja de o sută de ani și avea steluțe argintii pe tavan. El a adus doi specialiști care au dat jos varul și au scos la iveală pictura originală. Varul se pare că nu doar că a conservat pictura, dar a și curățat-o.

Mă opresc aici, sper că v-am dat o idee pentru o viitoare călătorie în România. Să aveți o zi bună și drum liber.


Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
  •   
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar