Mănăstirea Hurezi
Publicat marți, 20 octombrie 2009 la 2:14
Localizare: câţiva km înainte de Horezu, pe drumul ce vine de la Râmnicu Vâlcea, în judeţul Vâlcea. De la intersecţia cu drumul principal sunt 3 km de parcurs până la mănăstire.
Lăcaşul este întemeiat de Constantin Brâncoveanu între anii 1690 – 1697 şi constituie cel mai vast ansamblu monahic din Å¢ara Românească, incluzând patru schituri plasate în afara incintei principale, în cele patru puncte cardinale.
Aici s-a născut stilul arhitectural brâncovenesc, recunoscut astăzi ca fiind “primul stil românesc“. Principalele sale caracteristici sunt prelucrarea artistică a pietrei şi lemnului cu motive vegetale şi apariţia portretelor votive în pictură. Fresca de la Hurezi, creată de meşteri ca Manole şi Caragea, este unică în tot spaţiul răsăritean pentru că îmbină foarte bine iconografia religioasă şi compoziţia cu caracter laic.
Şcoala de pictură înfiinţată aici în secolul XVIII a fost renumită în toată zona balcanică.
Complexul Hurezi este inclus pe lista Unesco a patrimoniului mondial din anul 1993.
Eu am ajuns la mănăstire seara, pe când soarele se ducea dincolo de zări. Am vizitat locul şi biserica, atunci cunoscând şi pe Andrei, care era în vizită cu soţia, iar apoi am plecat împreună spre Bumbeşti Piţic, unde drumurile ni s-au despărţit. De el vom afla şi în câteva zile când ne va arăta pozele de la Biserica dintr-un lemn.
Şi să nu terminăm aşa repede cu mănăstirea Hurezi, vă întreb eu când aţi văzut ultima dată o mănăstire cu panouri solare? Măicuţele de la Hurezi am vazut că folosesc şi energia solară, bravo lor!

Mulţumesc pentru pozele artistice lui Cosmin Danila (http://www.patrimoniuromanesc.ro/), a cărui muncă am preluat-o cu acordul său.
Spor la vizitat şi vizionat pozele (inclusiv cele din seara vizitei mele)!











































Turismul în spaţiul religios din România | Drum liber - Vezi România cu alţi ochi
17 martie 2010 la 03:12
[...] mănăstirea Hurezi care e şi ea în patrimoniul UNESCO fiind prima clădire în stil brâncovenesc. [...]