Pentru a primi mai bine viitorul tur al orașului Brașov, Andrea ne-a pregătit o incursiune în trecutul orașului.
Municipiul Brașov, reședința județului cu același nume, este așezat exact în centrul țării, în Depresiunea Brașovului, la o altitudine de 625 m. Fiind pozițíonat în curbura internă a Munților Carpați, Brașovul se poate mândri prin unicitatea sa mondială, fiind singurul oraș din lume ce include în teritoriul său administrativ o rezervaței naturală – Rezervația Naturală Tâmpa și un vârf muntos – Vf. Postăvaru (1799 m). Orașul de acum înconjoară Muntele Tâmpa, Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Dealul Cetății sau Straja și Dealul Pe Romuri, dar și Stejărișul, întinderea sa fiind demnă de un mare oraș turistic european.
În acest cadru geografic s-au așezat oamenii aceștia – brașovenii. Având diferite nații, ei au conviețuit laolaltă adăpostindu-se de pericole comune și făurindu-și fiecare o cultură a sa. Cultural și istoric, orașul Brașov a avut o dezvoltare aparte, fiind un amalgam de culturi și naționalități. Cultura românească veche, cea săsească și cea maghiară s-au îmbinat perfect, orașul fiind mereu în pas cu dezvoltarea economică, socială și culturală a întregii lumi. Pe lângă români, germani (sași) și maghiari (și secui), Brașovul a fost cămin și pentru comunități mai mari sau mai mici de țigani, evrei, greci, bulgari, cehi, slovaci, ruși sau italieni. Toate găsindu-și aici bucățica lor de tradiție.
Începuturile existenței unor comunități în aceste locuri se pierd până undeva într-un timp uitat (poate chiar neolitic sau epoca bronzului, ori poate din era dacilor), însă rămâne certă continuitatea unei locuiri timpurii în zona Șchei și în zona Bartolomeu. Orașul de astăzi s-a format prin unirea mai multor nuclee apărute de-a lungul timpului pe locul Brașovului din zilele noastre: Bartolomeu, Martinsberg, Cetatea sau Corona, Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Honterus (se afla în cartierul Astra din zilele noastre), Stupini.
Istoria consemnează existența unei puternice cetăți, Cetatea Brașovia, dinaintea așezării Cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei, aceștia consolidând-o și transformând-o probabil în cea mai sigură și cea mai puternică fortificație existentă în Europa – construcția aflată între vârful și șaua Tâmpei putea adăposti, din calea năvălirii tătarilor, doar câteva familii. Ea fiind înconjurată din trei părți de prăpăstii, trebuia apărată doar pe o singură latură, iar acest lucru o face foarte greu de cucerit, nefiind ocupată propriu-zis niciodată… decât prin tratate. Cetatea era deservită de o zonă șcheiană din vale, numită Cutun, și era legată de aceasta prin Drumul Cavalerilor.
Tot pe pământurile acestea, în Corona (zona centrului istoric al Brașovului de astăzi), în Martinsberg (zonă aflată la vest de Dealul Cetății) și în Bartolomeu (zonă aflată în partea de răsărit a Dealului Șprenghi) s-ar fi stabilit și vechile comunități săsești. După momentul istoric ce relatează alungarea Cavalerilor Teutoni, de către regele Andrei al II-lea al Ungariei, aceștia dorind să-și întemeieze aici propriul lor stat, Brașovul începe să sufere câteva modificări majore datorate mai ales pericolului năvălirilor turcești.
Nucleul central al comunității se mută spre muntele Tâmpa și începe să fie fortificat, orașul fiind împrejmuit cu ziduri și turnuri de apărare, devenind astfel o fortificație renumită – Cetatea Corona. Ridicarea acesteia se va face și cu materiale luate de pe vechea Cetate Brașovia (cea de pe Muntele Tâmpa). Câțiva scriitori afirmă, referitor la acele vremuri, că între zidurile cetății, dar și în Bartolomeu locuiau sașii, iar celălalte etnii doar în afara acesteia (românii și grecii în Șchei, iar maghiarii în Blumăna)…
Revenind la începuturile Cetății Corona și la fortificațiile Brașovului, în locul unde pârâiașul dinspre Pietrele lui Solomon se despărțea în două, exista un turn de observație, probabil fiind folosit de comunitățile așezate în aceste melaguri. Pe locul vechiului turn, de fapt în jurul acestuia, s-a construit clădirea Casei Sfatului, el fiind și astăzi înglobat în turnul acesteia.
Și tot pe aceste coordonate se mai găseau și două mănăstiri construite de călugării și călugărițele ce au venit odată cu Cavelerii Teutoni: Mănăstirea Sf. Laurențiu și Mănăstirea Sf. Caterina, ele fiind distruse de tătari în jurul lui 1241.
Peste doar un secol aici se găsea deja o adevărată așezare fortificată (inițial doar cu șanțuri, valuri de pământ și palisade, iar mai târziu, la sfârșitul celui de-al XIV-lea secol, în piatră).
Mai apoi se construiesc zidurile și bastioanele, ducând faima Brașovului până departe, ca fiind „Cetatea celor șapte Bastioane“. Zidurile însumau un total de 3000 m lungime, erau înalte de 12 m și groase de 1,70 până la 2,20 m. Pe lângă bastioanele dispuse la fiecare 110 m, zidurile erau apărate și de 28 de turnuri de pulbere, de formă pătrată. Zidurile erau duble, uneori chiar și triple (pe latura nord-estică), între ele existând șanțuri și valuri de pământ.
Bastioanele cetății erau construite și luate în grijă de către diferite bresle care, pe timp de pace le foloseau pentru adăpostirea mărfurilor, iar pe timp de asediu sau în caz de atac, le foloseau ca fortărețe. Din cele opt bastioane inițiale, astăzi mai pot fi admirate doar șase: Bastionul Țesătorilor, Bastionul Fierarilor, Bastionul Graft, Bastionul Funarilor, Bastionul Postăvarilor și Bastionul Cojocarilor, iar Bastionul Aurarilor și Bastionul Curelarilor fiind demolate în 1886, respectiv 1887, în locul lor fiind ridicată Școala Reală de Stat (astăzi corpul T al Universității „Transilvania“ din Brașov) și Casa Baiulescu.
Ieșirea și intrarea în cetate se făceau prin cele patru porți: Poarta Ecaterina înspre Șchei, Poarta Vămii sau Poarta Mănăstirii, Poarta Principală (a Căldărarilor) și Poarta Străzii Negre. Pentru a face accesul mai facil, în secolul al XIX-lea sunt construite încă trei porți: Poarta Șchei (aflată între Poarta Ecaterina și Bastionul Țesătorilor), Poarta Târgul Cailor (între poarta Ecaterina și Bastionul Fierarilor) și Poarta Vămii cea nouă (fiind pe același amplasament cu al Porții Mănăstirii). Recent, în urma unor amenajări și restaurări efectuate la fortificațiile Vechii Cetăți a Brașovului, a fost descoperită o nouă poartă a cărei existență era probabilă; este vorba de Poarta dinspre Tâmpa, ce stătea ascunsă sub unul din turnurile de pulbere dintre Bastionul Funarilor și Bastionul Țesătorilor.
Pe lângă aceste fortificații deja amintite, Cetatea Brașovului avea construite și patru turnuri exterioare, ele fiind folosite ca turnuri de veghe. Turnul Negru, Turnul Alb, Turnul Cizmarilor, Turnul Cuțitarilor și Cetățuia de pe Strajă aveau această funcționalitate.
În dovezile istorice, pe teritoriul municipiului Brașov se mai atestă o cetate și pe Dealul Șprenghi, care probabil a fost ridicată pe locul unui vechi castru roman, dar și Cetatea de la Pietrele lui Solomon și Cetatea Dacică din Răcădău. Cetatea de pe Dealul Șprenghi fiind cucerită de turci prin jurul anului 1421 își pierde însemnătatea și ajunge în ruine, pentru ca în secolul al XIX-lea Dealul Șprenghi să devină carieră de piatră, iar în secolul al XX-lea, mare parte din ruinele cetății să dispară odată cu roca de sub ele. Aceeași soartă a dispariției o au și Cetatea de la Pietrele lui Solomon și Cetatea Dacică din Răcădău, șantierele arheologice nefiind protejate corespunzător, de-a lungul timpului.
Sunteți curioși să faceți un tur al tuturor acestor minunății ale culturii brașovene? Îmi dați voie să vă ademenesc pe drumul istoriei brașovene și cu arhitectura și poveștile unor clădiri mai vechi, ori poate mai noi, unele clasice, iar altele moderne, muzee sau case memoriale?
Dacă da… atunci vă invit să fiți cu ochii pe noi, căci vă promitem apariția unui frumos și complex circuit al orașului!
Să aveți peisaje frumoase!
Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Ieri recomandam Brasovul unui prieten. Acum o sa-i dau si articolul si ma voi oferi sa-l insotesc, deoarece mi s-a facut dor :D
@Gloria Ma bucura tare mult sa vad ca ti-a placut articolul, recomandandu-l prietenilor tai. Nu-i asa ca Brasovul te cheama inapoi, odata ce i-ai trecut Portile? Este orasul meu natal si orasul meu de suflet… Voi avea grija ca turul Brasovului sa te uimeasca in cel mai frumos mod posibil :D
Multumim Gloria! Sa ai peisaje frumoase si drum liber!
PS.: Pentru excursia in Brasov sa va echipati bine. Pe aici deja a venit toamna.
dap, te cam cheama inapoi.
Eu mereu am zis ca e cel mai frumos oras din Romania. E o combinatie intre Sibiu, Cluj si Timisoara. Mai mare decat Sibiu – dar cumva acelasi farmec, uneori la fel de ingust si de distins ca si Clujul, si totusi mai aerisit, ca si Timisoara. O luat parca ce e mai bun din fiecare.
Sper sa ajung saptamana viitoare, in drum spre Bucuresti, tare mi-ar placea sa si raman o zi prin Brasov, de dragul orasului.
Si da, prin toata tara se resimte toamna…
Brasovu’ o sa traiasca mult si bine :)
Si asta nu-i o brasoava :)
Brasovean si eu. :)
Să trăiască, să trăiască! Fain gravatarul, seamănă cu poza de jos dreapta de pe Drum Liber (with love from…) :)
detalii mai adanci despre Brasov cetatea Brasovia,Sprenghi,etc Ai cum sa afli? Sau eventual poze vechi. tare articolul..
bună @cata! te rog să-mi accepți scuzele pentru răspunsul întârziat. sper că îți mai pot fi de ajutor și acum. detalii mai adânci asupra cetăților urmează să apară și pe aici (încă nu pot oferi o dată estimativă). unul din proiectele la care lucrăm este acela de a prezenta brașovul ceva mai detaliat, prin articole ce vor aprofunda diferite aspecte din arhitectura, cultura și istoria orașului. îți pot spune de pe acum că seria de articole va fi una consistentă și complementară cu turul de oraș.
din fericire câțiva colecționari și pasionați din acest domeniu au reușit să strângă destul de multe poze vechi cu brașovul – implicit și cu cetățile; au fost publicate câteva albume monografice și au fost destul de multe expoziții pe această temă. dacă am puțin noroc poate voi obține acordul să publicăm și noi din aceste imagini.
iți mulțumesc mult de tot pentru aprecieri! îmi doresc ca, în continuare, să pot oferi informații și articole care să îți fie pe plac!
Sunt brasovean. Recunosc si eu ca este cel mai frumos oras din Romania, dar daca vrem sa ne mindrim cu el peste ani si ani, am face bine sa il si pastram. Este valabil pentru toti oamenii care locuiesc in acest minunat oras – BRASOV.
Bună @ADY
Ne mândrim cu orașul nostru… așa este! Și bine ar fi să ne preocupăm de bunul mers al lucrurilor; să prețuim și să îngrijim ceea ce avem și să încercăm să corectăm modificările ce contravin spiritului brașovean. Mulțumesc pentru mesaj :D
Cetatea dacica de la Pietrele lui Solomon
Mai multe informatii la:
https://sites.google.com/site/pietreleluisolomon/home/istoric