Dacă nu ești prima oară aici, poate vrei să sari direct la aplicația de rutare.
Eu când plec la drum încerc să fac toate pregătirile necesare pentru a-mi face călătoria cât mai ușoară.

Când ieși la drum, o parte importantă la este cunoașterea traseului de urmat. Cam tot timpul sunt mai multe rute posibile, dar nu toate sunt bune, sau dacă sunt funcționale, poate vrei să diversifici traseul, să mergi și pe alt drum. De exemplu poți gândi că din Sibiu poți ajunge în Timișoara pe ruta Sibiu – Sebeș – Simeria – Hațeg – Caransebeș – Lugoj – Timișoara, dar la fel de bine poți ajunge și pe traseul Sebeș – Deva – Lugoj – Timișoara. Fiecare traseu are particularitățile lui: la Hațeg poți opri să mănânci câțiva virșli (cârnați tradiționali în zona Brad – Hațeg; sunt făcuți din carne de oaie), să vizitezi rezervația de zimbri, biserica Densuș, sau multe alte obiective turistice. În schimb, dacă mergi prin Deva vei urca dealurile Făgetului și vei putea vizita Peștera Românești sau deosebitele biserici vechi de lemn, sau vei putea mânca foarte bine la Ana Lugojana, când te apropii de Lugoj.

Folosesc mai multe tooluri pentru a calcula traseul, iar cele mai uzuale sunt Viamichelin și Google Maps. Ele îți pot oferi o primă viziune a drumului tău, a ce vei gasi în cale. Pe drum, dacă nu știu ruta, folosesc GPS-ul portabil (Garmin în cazul meu, cei cu telefoane moderne probabil aveți un GPS decent pe telefon).

Citește mai departe

Update:

În parteneriat cu MB Drăgan avem un mic concurs: unul dintre cei care comentează acest articol va primi un cadou frumos: Ghidul României. Voi desemna câștigătorul în finalul zilei de 24 septembrie.

Update 2:

Pentru a putea intra în concursul ce însoțește această lansare Adevărul / National Geographic trimiteți mesaje pe Twitter cu #natgeoro sau #ghidromania, sau uploadați poze din călătoriile prin România pe pagina de Facebook a concursului Arată-ne România ta!. Premii: o călătorie prin țară în valoare de 2000 de euro, ghiduri National Geographic Traveler Romania + alte colecții National Geographic sau Adevărul.

Citește mai departe

Nu e scopul nostru să vorbim despre diacritice, dar dacă tot suntem români și vrem să arătăm lucrurile și locurile frumoase din această țărișoară, am putea să scriem și corect literele limbii române. Dacă aveți probleme cu texte de pe drumliber.ro pe care nu le puteți citi corect, vă rog să postați comentarii la acest articol.

Dacă ai un site ori blog și scrii cu diacritice, probabil te interesează articolul. Dacă măcar ești curios sa scrii cândva cu diacritice, articolul te poate ajuta să vezi cum poți să faci asta corect.

Prin 2009 Acum un an mă loveam pentru prima dată cu adevărat de diferența dintre diacriticele limbii noastre. Unii dintre voi poate ați observat că sunt pagini pe internet în care în loc de diacriticele ș sau ț (ele sunt singurele diacritice problematice) vedeați pătrățele sau alte simboluri. Alții, cei care folosim un browser mai bun, Mozilla Firefox, vedeam literele ș sau ț mai mari, astfel că textele erau lizibile, chiar dacă păreau ciudate. Asta înseamnă că fonturile de pe calculator nu suportă diacriticele în formatul corect, chiar dacă diacritice corecte au fost introduse în standardul Unicode încă din 1999. Nu înțelegeam corect problema până nu am luat contact cu Cristi Secară – secarica.ro, ulterior aflând că a fost implicat direct în încercarea de standardizare a caracterelor românești. Îți mulțumesc Cristi și sper să auzim doar de bine!

Citește mai departe

Omul pune la conservat mancare în timpul verii și toamnei pentru iarna ce va veni. Ăsta e obicei străbun care și-a demonstrat eficacitatea de-a lungul mileniilor și la noi e practicat încă în multe dintre case, iar mie tare îmi place acest obicei. Lucrurile se schimbă din păcate și începem să avem acces la legume chiar și iarna, la hiper/super marketuri, produse crescute industrial cu chimicale și aduse din Ț țări.

Despre localuri unde mănânci ieftin și bine la drum am scris aici.

Citește mai departe

Salutare tuturor!

Pornind de la întrebarea lui Cristi, m-am gândit că e de folos un loc unde să găsești camping-uri în România. Pentru început poate fi vorba de camping-uri în Transilvania.

Așadar, din om în om, am pornit o mică cruciadă: să facem o listă cu locuri de campat în Transilvania de la care poate pleca un călător în căutarea unui loc de pus cortul.

Cu cât mai multe campinguri știute (cu detalii), cu atât mai bine. Mulțumesc!

Citește mai departe

Notă: Închei cu aceste povestiri seria de 3 articole despre autostop, articole în care am cuprins cam tot ce ai nevoie să știi la drum:
1. Prezentare generală, motive, ce câștigi din această experiență
2. Cum faci autostopul? Metodele pe care le practic eu în diverse situații, în România sau pe autostrăzi
3. Întâmplări trăite pe drum (articolul acesta)

După primele 2 părți pe tema autostopului, spre că o parte dintre voi vedeți puțin altfel această metodă alternativă de transport. Aici voi prezenta câteva întâmplări trăite de mine în călătoriile cu autostopul. Probabil momente care m-au marcat, că ce e banal nu merită spus. Numai bune de spus nepoților.

Cazul 1. Vin din Franța, ajung ușor la granița cu Italia. Citește mai departe

Notă: Textul acesta face parte dintr-o serie de 3 articole detaliate despre autostop, articole în care am cuprins cam tot ce ai nevoie să știi la drum:
1. Prezentare generală, motive, ce câștigi din această experiență
2. Cum faci autostopul? Metodele pe care le practic eu în diverse situații, în România sau pe autostrăzi (articolul acesta)
3. Întâmplări trăite pe drum

După ce am prezentat câteva dintre motivele care te pot convinge să încerci mersul cu autostop-ul, urmează o descriere pas cu pas e procesului. Cum printr-un comentariu la partea 1 Mihai cerea sfaturi, voi încerca să îi răspund și lui pentru călătoria lui cu autostopul de la București la Viena în cadrul articolului, cred că e o rută destul de comună pentru a fi de folos și altora.

Mersul la ocazie are la bază un lucru: încrederea.

Citește mai departe

Update, 23 februarie 2012: Simt nevoia de a explica ce înțeleg eu prin autostop. Austostopul este un schimb, un ajutor reciproc, o negociere în urma căreia ambele părți câștigă. Vreau să fie clar acest lucru și sunt convins că în marea majoritatea a situațiilor, chiar așa se întâmplă. Presa a preluat idei despre autostop, dar nu doar o dată am văzut mesajul acesta lipsind. Între șofer și călătorul autostopist trebuie să fie la mijloc un grad considerabil de respect. Călătorule, nu uita acest lucru! Aceeași rugăminte o am și pentru stimabilii șoferi care citesc aceste rânduri.
Este singura metodă prin care despărțirea va lăsa un gust plăcut celor doi. Vreau să rămân cu amintirea unui om interesant care are o poveste, de la care poate am învățat ceva sau căruia i-am împărtășit unele experiențe noi, un stil de viață mai puțin văzut și împreună am câștigat câteva minute-ore plăcute!

Închei pledoaria mea prin a-ți dori spor la citit!

Notă: din cauză că articolul este foarte lung, l-am spart în 3 părți, acesta fiind primul articol din serie:
1. Prezentare generală, motive, ce câștigi din această experiență (articolul acesta)
2. Cum? Metodele pe care le practic eu în diverse situații, în România sau pe autostrăzi
3. Întâmplări trăite pe drum

Citește mai departe