De câteva zile de când am aflat de proiectul lui VisUrât (Redescopera Romania pe doua roti) mă chinui să citesc despre tururile lui pe drumurile patriei. Acolo am descoperit cum faima unui blogger vrea să compenseze necunoșterea, lipsa lui de experiență într-ale călătoriei, graba și lipsa unei pregătiri temeinice.

Non personal: VisUrat, sper să nu iei personal mesajul meu, nu am nimic personal cu tine, ci cu ce ai publicat și cu felul în care se desfășoară așa-zisul proiect turistic.

Motivele declarate ale proiectului:
1. „Era clar ca motivul principal este faptul ca vrem sa ne plimbam si sa vedem toata tara”
2. „Promovarea turismului”… „Ne-am dat seama ca avem o tara extraordinara, cu zone in care frumusetea peisajelor te lasa fara cuvinte, cu monumente si ruine de mii de ani care, din cauza jigodiilor care ne conduc, nu sunt promovate destul. Asa ca le vom promova noi.”
3. „Promovarea sigurantei si respectului pe sosele”
4. Un scop caritabil

Citește mai departe

Pe când scriam partea mea a articolului despre autostop București – Cluj-Napoca am găsit o problemă în Google Maps care mi-a dat ideea pentru un articol cred eu foarte util oricui pleacă la drum: o comparație între Google Maps, Yahoo Maps, Bing Maps, Viamichelin, Ovi Maps si Openstreetmap.

Recomandare:

Pentru rute mai avansate, calculate pe drum, ideal e să folosiți un GPS. Folosesc un aparat portabil Garmin eTrex din categoria „On the trail” și sunt sigur că un aparat de calitate te poate scoate din încurcătură. PS: între timp Garmin a lansat hărțile noi, mult mai detaliate și cu multe îmbunătățiri. Citește aici.

Citește mai departe

Traseul Cluj - Bucuresti pe 2 rute (via Brașov sau via Sibiu)

Capitala României, și capitala Ardealului. Două orașe în care mulți se vor regăsi. Dar ce face omul care se trezește într-unul din ele, cu gândul la celălalt? Pentru studenți, pentru cei boemi, aventurieri sau doar curioși, am dezvoltat acest ghid al autostopului Cluj – București. Așadar completăm lista cu tutoriale despre autostop cu un traseu foarte frecventat de cei aflați la drum. Iar dacă pleci de acasă, poate te interesează și locurile unde poți să mănânci bine la drum.
Citește mai departe

Probabil ați citit deja tutorialul despre împachetatul rucsacului pe care vrem să îl completăm acum cu împachetatul bagajul de mână, pentru avion.

Tutorialul pornește de la o întâmplare mai recentă din Spania și cuprinde sfaturile (foarte bune ale) companiei RyanAir despre cum se face bagajul de mână pe care îl luați în avion. Știm probabil cu toții că la zborurile „low cost” doar bagajul de mână este gratuit. Desigur există limitări, de exemplu Wizz Air impune o mărime maximă a bagajului la 55x40x20 cm și să nu depășească greutatea de 10 kg. Dacă nu vă încadrați în acești parametri, sunteți obligați să îl puneți în cala avionului și astfel să plătiți taxe suplimentare (destul de piperate; sau mai puteți lăsa anumite lucruri ieftine, dar grele, cadou celor care vă însoțesc – așa a făcut un participant italian venit la cursul academic de vară din 2004; după ce a plătit taxele suplimentare la venirea în România, la plecare a „ușurat” bagajul de o parte dintre lucruri). Limitele ar trebui stabilite în funcție de compania aeriană cu care călătoriți.
Întâmplarea este cuprinsă în mai multe articole din presa spaniolă, belgiană sau internațională: BBC, Finance News; La ProvinciaTraducerea în engleză.

Vreau să vă propun 4 locații despre care poate ați mai citit, poate le-ați și văzut, dar eu sunt convins ca sunt deosebit de interesante pentru o revedere, și la fel de convins sunt că merită o mult mai mare atenție din partea noastră:

1. Parcul național Buila Vânturarița

Hornurile Popii din Parcul National Buila Vanturarita
Hornurile Popii din Parcul National Buila Vanturarita

Este o locație deosebită, la câțiva kilometri de Horezu, deci aproape de Vâlcea. Asta o face accesibilă inclusiv călătorilor din București. Parcul este cel mai mic parc național din România dar din păcate și destul de puțin cunoscut.

Localizat la sud de Munții Căpățânii, parcul are în imediata vecinătate o serie de obiective turistice culturale: mănăstirile Arnota, Bistrița, Horezu, Frăsinei, schiturile Pătrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Păpușa, Peri, bisericile rupestre din Peștera Liliecilor pe care nu le-aș rata dacă aș merge în zonă.

Localizare Acces in Parcul National Buila Vanturarita
Localizare Acces in Parcul National Buila Vanturarita

2. Cetățile Dobrogei de nord – Capidava, Enisala, Histria și Argamum (Orgame)

Citește mai departe

Tot de aproape, Cascada Lotrisor

Câți oameni, câtă apă au trecut pe Valea Oltului, dar una dintre cascadele frumoase ale României a rămas ascunsă? Eu unul am trecut de multe ori, dar mult timp nu aveam habar de existența ei. Iar cu indicatorul mic și bine ascuns, șansele să o găsești scad și mai mult :) De data aceasta vorbesc despre Cascada Lotrișor, o altă minune aflată sub privirile noastre ocupate și preocupate.

Cum ajungi acolo? Din Râmnicu Vâlcea mergi spre Sibiu cam 17 km, iar din Căciulata mai ai cam 5 kilometri până la intrarea spre cascadă.
Citește mai departe

Nu e scopul nostru să vorbim despre diacritice, dar dacă tot suntem români și vrem să arătăm lucrurile și locurile frumoase din această țărișoară, am putea să scriem și corect literele limbii române. Dacă aveți probleme cu texte de pe drumliber.ro pe care nu le puteți citi corect, vă rog să postați comentarii la acest articol.

Dacă ai un site ori blog și scrii cu diacritice, probabil te interesează articolul. Dacă măcar ești curios sa scrii cândva cu diacritice, articolul te poate ajuta să vezi cum poți să faci asta corect.

Prin 2009 Acum un an mă loveam pentru prima dată cu adevărat de diferența dintre diacriticele limbii noastre. Unii dintre voi poate ați observat că sunt pagini pe internet în care în loc de diacriticele ș sau ț (ele sunt singurele diacritice problematice) vedeați pătrățele sau alte simboluri. Alții, cei care folosim un browser mai bun, Mozilla Firefox, vedeam literele ș sau ț mai mari, astfel că textele erau lizibile, chiar dacă păreau ciudate. Asta înseamnă că fonturile de pe calculator nu suportă diacriticele în formatul corect, chiar dacă diacritice corecte au fost introduse în standardul Unicode încă din 1999. Nu înțelegeam corect problema până nu am luat contact cu Cristi Secară – secarica.ro, ulterior aflând că a fost implicat direct în încercarea de standardizare a caracterelor românești. Îți mulțumesc Cristi și sper să auzim doar de bine!

Citește mai departe