Dacă ați fost prin București săptămâna trecută, probabil știți că la Romexpo s-a desfășurat ediția de toamnă a TTR – Târgul de Turism al României. A fost o ediție târzie, la mijloc de noiembrie, cu prezențe de calitate, dar și unele mai puțin onorabile. Am cules câteva idei cu care eu aș îmbunătăți Târgul de Turism al României.

Vizitez târgul de trei ani, dacă am numărat eu bine, am prins deja șase ediții. Nu e foarte mult, dar e suficient pentru a avea o părere informată despre târgul nostru drag.

Despre târg au mai scris, din alte puncte de vedere și Monica, Georgiana și Mădălin.

Standul României
Standul României

Ca în fiecare dintre acești ani, am încercat să fiu prezent în mai multe zile, iar vizita să fie una activă. Merg să vorbesc cu oamenii care reprezintă România, cu cei care aduc noutăți sau care își laudă zona din care vin. Dar și cu cei care reprezintă alte țări, mai ales dacă avem ce învăța din experiența lor. Cum sâmbătă am fost plecat pe Valea Oltului iar duminică pregăteam materialul pentru radio, am prins doar primele două zile de târg. Asta face ca ediția proaspăt încheiată să mă lase puțin „nesatisfăcut”. Simt că nu am vizitat așa cum aș fi dorit acest târg, că nu am acordat suficientă atenție unor standuri, cu toate că eu zic că l-am aprofundat într-o măsură foarte mare.

Prezență bună din Florești, Cluj
Prezență bună din Florești, Cluj
Cântăreț din Gorj
Cântăreț din Gorj

Ce aș mai fi făcut? Aș fi vrut să schimb o vorbă cu doamna de la biroul de informare turistică din Timișoara – bănățenii mei tot sunt la prima ediție la târgul din capitală (joi după-amiază deja era gol standul când am ajuns acolo), aș fi vrut să salut și pe cei din ANTREC Alba, mi-aș fi dorit să schimb și mai multe vorbe cu cei din Mureș (Sângeorgiu de Mureș) ori Satu Mare. ȘI cu siguranți mi-aș fi dorit să ajung și la workshop-ul „Degustarea vinului, ca exerciţiu de cultură„, organizat de ASE (Departamentul de Turism şi Geografie) & CACTUS.
Asta e, ne vedem la primăvară pentru a continua ce am ratat acum :)


În schimb vreau să vă povestesc altceva. O poveste a ineficienței, a lipsei de strategie, poate chiar și a mândriilor locale neproductive.

Vă povesteam la o altă ediție a târgului că mă deranjează cum în cadrul aceluiași județ, primăria și consiliul județean nu reușesc să se înțeleagă și vin cu standuri diferite, ba chiar la distanță unul de altul.
A fost cazul Brașovului, a fost cazul Clujului. Neamțul și el a venit separat, dar aș zice că e puțin diferită situația la Neamț, deși tot nasol e.

Cum adică să nu te înțelegi, tu primărie, cu el consiliul județean? Păi nu aveți același scop la târgul de turism? Nu ați venit aici ca să vă promovați cum puteți mai bine orașul și județul? Chiar așa greu e ca timp de 4 zile, de două ori pe an, să stați în același loc, să zâmbiți, să vă puneți materialele împreună pe aceeași masă și să invitați oamenii în județul ori orașul vostru?

Sunteți din partide diferite? Și ce dacă? Nu tot cetățenii județului vă plătesc salariile? Nu tot pentru ei și pentru zonele voastre ar trebui să mergeți la târg? Turistul care vine în vizită nu are partid, vrea să vadă un oraș frumos, o natură curată și îngrijită, peisaje care să îi taie respirația, să stea în condiții bune, să trăiască experiențe care să îl trezească din amorțeală! Călătorul nu vrea să știe din ce partid e primarul ori președintele CJ, călătorul vrea senzații plăcute, trăiri care să îl aducă din nou pe acele meleaguri. Drumețul e interesat de cărare, de culorile frumoase ale toamnei, nu de culorile politice!

Dățile trecute am văzut că secuimea a reușit să se coalizeze mai bine. De data aceasta, doar Miercurea Ciuc a reușit să vină la un loc cu Odorheiul Secuiesc, lucru pentru care îi felicit! Iar la Miercurea Ciuc a venit și domnul Peter de la Balu Adventure Park, foarte frumos din partea lor. Dar consiliul județean era altundeva. Sunt semne că nici ei nu reușesc să fie până la capăt mânați de același interes. Și e păcat.

Pretextele par a justifica prezența separată, dar în realitate, nu o fac. Deseori se întâmplă ca părțile să beneficieze de fonduri europene pentru promovare turistică. Iar proiectul european include și prezența la (de obicei) patru ediții ale târgului de turism. Așadar, ei zic că fiind fonduri separate, fiecare ia alt stand. Dar să ne resemnăm cu atât?

Eu văd lucrurile foarte simple: cu x luni înainte de târg, facem ședință comună la primărie/CJ, discutăm prezența la târg. Câți bani ai tu? Ț mii de euro din proiectul Z1. Tu? Ș mii de euro din proiectul Z2. Bun, hai să vedem ce facem. Fiecare proiect include un stand, da? Luăm unul standul C4-28, celălalt C4-29. Nu montăm peretele despărțitor și facem o temă comună între oraș și județ, să se potrivească. Sau dacă nu se poate să fim vecini, luăm față în față. Luăm pe colț și ne unim așa. Sunt multe feluri în care poți crea un spațiu unitar.

Poate sunt eu mai idealist, dar ca locuitor în Județul Plantelor Verzi Colorate din România aș prefera să fiu reprezentat unitar. Cu o strategie în spate, gândită de acasă, nu să vadă ei cum s-or descurca la fața locului. Că de aia sunt puși acolo, să facă treabă bună, măcar atunci când mă reprezintă în fața altor oameni și când trebuie să facă o impresie nu bună, ci extraordinară! Măcar timp de patru zile la șase luni, la târg.

  • Ești expozant și cei de la Romexpo nu sunt cooperanți? Păi cum să nu fie, eu sunt client și plătesc acest serviciu. Noi venim împreună sau nu venim. Vreau ca atunci când vine omul și intră în zona Moldovei să simtă că e în Moldova. Să aibă vin de la Cotnari, să se plimbe pe o alee improvizată din Iași ori să guste un borș cald. Ba chiar să i se și recite o strofă din Luceafărul, să nu uite că la Botoșani găsește casa memorială Mihai Eminescu.
  • Sau invers, ca reprezentant al Romexpo, aș face eu ca standurile pe județe sau tematici să fie vecine. După cum ziceam, vine omul, intră în zona Moldovei, să simtă că e în Moldova, să bea un vin de la Cotnari ori de la Gramma, să se plimbe pe o alee improvizată din Iași ori să își dreagă papilele gustative cu un borș cald și bine mirositor.

    Asta ca să nu zic și de faptul că dacă aduci doi oameni plictisiți la stand, și rezultatele vor fi pe măsură. Mai bine nu te faci de râs și stai acasă. Iată o idee simplă și eficientă de a face puțină agitație la stand – o machetă pentru fotografii.

    O metodă simplă pentru a atrage oamenii și a face fotografii cu standul tău
    O metodă simplă pentru a atrage oamenii și a face fotografii cu standul tău

    Ba chiar aș merge mai departe, aș inova puțin târgul. Aș face o zonă a obiceiurilor tradiționale, iar când intri acolo, să vezi în fiecare zi o altă zonă. Sau o zonă antică, unde să încurajez pe toți cei care au formații de reconstituire istorică să organizeze o mică tabără, să își promoveze festivalurile antice. Și astea sunt doar două idei, lista poate continua.
    Fă ceva care să atragă lumea, o activitate care să devină virală, vei avea expozanți fericiți și vizitatori încântați!

    Și preferabil ar fi să nu fie la etaj în pavilionul C5, unde eu și mai un trecător eram singurii care urmăream spectacolul folcloric al celor din ANTREC Alba. Dacă tot trebuie să pui expozanți și în capăt, acolo unde și-a înțărcat Scaraoțchi iapa, ai măcar puțin respect pentru ei și fă ceva să încurajezi lumea să ajungă și acolo. Fă o ancoră în capăt, ceva foarte interesant pentru a atrage publicul și în ultimul pavilion. În primele pavilioane, firmele mari se descurcă să facă singure asta, dar e cale lungă până în C3/C4/C5, ca să nu spun că e și încurcat drumul. Iar săgeți sunt doar în dreptul ușilor de acces, sunt chiar așa scumpe câteva indicatoare și patru hărți care să îți arate unde ești și care e planul spațiului expozițional? Până să ajungi acolo, dacă nu ești la a zecea vizită, nu ai de unde să știi direcția de mers.

    Și mai am o nemulțumire la Romexpo: programul evenimentului nu este afișat nicăieri la vedere. Ar trebuie să fie panouri care să anunțe că la ora X este seminarul A, workshop-ul B și după amiază este o prezentare a serviciului C. Să știe și oamenii la ce să meargă și unde găsesc informații. Eu am aflat de workshop-ul de degustări de vin organizat de ASE (Turism) și CACTUS din catalogul evenimentului, pur întâmplător, că mi-a ajuns pe mână un astfel de catalog. Tot ce se întâmplă la târg trebuie publicat, nu ținut secret.


Printre astea, am remarcat și prezențe foarte bune, plăcute, cu oameni zâmbitori. Uneori reprezentau o primărie, alteori erau investitori care vor să își facă cunoscută afacerea. Am amintit deja de Sângeorgiu de Mureș și de cei din Satu Mare, dar și de parcul de aventuri Balu de la Harghita Băi. Desigur nu sunt singurii. Am văzut deja două dintre cele trei investiții, arată foarte bine, sunt gândite și executate pe măsură. Se vede că oamenii știu ce vor. Sunt semne bune, aceste investiții realizate în ultimii ani pot cu ușurință să încânte orice turist, indiferent din ce țară ar veni.

Alt lucru bun este că într-un final învățăm și noi că nu e normal ca după o investiție de milioane de euro, în unele cazuri multe zeci de milioane, să nu ai și un buget de marketing. Ba mai mult, să te și plângi că ai investit sume mari și nu ai turiști. Păi nu crezi că ar trebui să îți faci cunoscută investiția? Turiștii au de ales, nu mai vin doar fiindcă ești frumos și exiști, mai ales la noi, că nu avem autostrăzi și orice drum durează câteva ore bune. Trebuie să îi convingi că ai cu ce să le satisfaci nevoile, plăcerile. Ca idee, cea mai bună promovare o poți obține dacă arăți de aproape ce ai făcut, ce poate vizitatorul să vadă, să trăiască. Nu doar prin pliante, ci la fața locului, să îți încerce spa-ul, să respire aerul mofetelor sau să se joace pe noul traseu suspendat din parcul de aventuri. Să plece de acolo cu o experiență plăcută. Așa vei fi sigur că transmite mesajul corect și complet.


Și așa ajungem la o altă discuție, cea a fondurilor europene care curg pe apa Sâmbetei. Sunt ONG-ul X, iau fonduri pentru a promova o zonă. Nimic rău până aici. Dar când din acei bani, care sunt și ai mei, și ai cititorilor noștri, tu iei un stand uriaș, iar în el aduci doi voluntari și șapte pliante puțin interesante, avem o problemă. Aici e vorba de mulți bani și aș vrea să văd că îi cheltui mai cu cap. Nu mai bine iei un stand de patru ori mai mic, dar în el aduci șase oameni și un cântăreț popular, un meșter care încondeiază ouă sau, dacă promovezi un spațiu natural, să așterni frunze de toamnă pentru a-mi trezi pofta de natură? Nu zic să cheltui mai puțini bani, pune-i pe toți acolo, dar cheltuie-i eficient și cu rezultate. Vreau să fiu convins să vin la tine, ajută-mă și tu un pic!

Standuri uriașe, dar cam goale. Risipă!
Standuri uriașe, dar cam goale. Risipă!

După puțină acreală, mai vin și cu puțină dulceață. Am găsit și un stand care, deși este al unui județ, a venit cu o temă. Cu tema schiului s-a prezentat județul Alba, iar standul a fost despre iarnă și zăpadă de la un capăt la celălalt. Fac ce fac, dar cei din Alba se prezintă mai mult decât onorabil de fiecare dată. Au un blog fain, au cel mai bun ghid turistic al unui județ din România, au o trupă serioasă pentru șezători și mai au și o stațiune nouă de schi, dar și o cetate proaspăt restaurată superb. Ba chiar și transportul public din Alba Iulia este lăudat.

La târg au așternut zăpadă falsă, au pus un snowmobil în mijlocul standului, vreo doi oameni purtau bocanci de iarnă și întreaga compoziție striga de la o poștă: hai la schi neamului, la noi la Șureanu!

Sunt convins că a durat ani de zile până au făcut aceste investiții, dar am convingerea că și rezultatele se vor vedea. Nu au poziția așa bună ca și Valea Prahovei, nu va veni peste noapte succesul, dar dacă păstrează această direcție, să vedeți voi dacă nu va veni și succesul. Este doar o chestiune de timp.

Trupa din Alba Iulia
Trupa din Alba Iulia

Ca să nu uit, și Sibiul se prezintă foarte plăcut, nu cu formație ca la ediția de primăvară, dar cu un stand care te introduce în atmosfera barocă a orașului. Curat, frumos, liniștit, așa cum vrea turistul să fie o vizită la Sibiu.

Standul Sibiului, onorabil
Standul Sibiului, onorabil

La final, fiindcă textul e lung iar atenția scurtă, un rezumat:

  1. Ca expozant aș face standul mic dar concentrat, cu multă lume și cu activități interesante
  2. Ca expozant aș gândi tematici diferite pe momente ale zilei
  3. Ca expozant, dacă promovez o zonă naturală, aș aduce puțină natură în stand. Nu doar prin fotografii.
  4. Ca expozant din județul X, m-aș grupa cu toți cei din județul / regiunea mea. Să ne promovăm împreună. Este un efort care va aduce rezultate mai bune decât promovarea disipată.
  5. Ca organizator, aș face puțină educație cu expozanții care nu au o prezență onorabilă (oameni plictisiți la stand etc.)
  6. Ca organizator, aș aduce puțină viață în standurile din spate (C3+), să vină lumea și acolo. Degeaba mă laud cu spațiul mare ocupat, dacă nu vin și oamenii la cei din spate (totuși, ei sunt majoritari)
  7. Ca organizator, aș gândi mai bine prețul de intrare la târg și promovarea evenimentului
  8. Ca organizator, aș face zone speciale cu diverse teme: zona antică, zona a obiceiurilor tradiționale etc.
  9. Ca organizator, aș pune indicatoare și hărți cu pavilioanele. Pe hartă să fie o bulină: ești AICI!
  10. Ca organizator, aș face și abonamente pentru cei care vin repetat. Idee de la Monica @ poveștidecălătorie.
  11. Ca organizator, aș pune panouri cu evenimentele care urmează. Dacă nu aș fi văzut din întâmplare un catalog al evenimentului, nu aș fi știut de workshop-ul despre degustatul vinului.

Voi ce ați remarcat la târg?


Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

15 gânduri despre “Cum aș îmbunătăți eu Târgul de Turism al României

    • Ca întotdeauna, domnul Bezergheanu face artă. Știu filmul de la prima publicare pe Fb, iar una dintre scenele preferate este la 0:26 :)

      Da, un colț care să mă transpună în atmosfera din film cu siguranță că m-ar convinge să vin în Dobrogea!!

      Răspunde
  1. Salutare! F fain articolul. Totusi, trebuie mentionat ca promovarea unui oras nu este acelasi lucru cu promovarea unui judet. Pot fi cazuri in care orasul are un profil turistic diferit de al judetului. Nu as merge pana la un singur stand, dar cu siguranta o cooperare mult mai stransa ar fi benefica.

    Răspunde
    • Salut Ciprian,

      Sunt de acord că există nuanțe diferite, dar și soluțiile sunt la fel de multe. Iar eu cred că lucrurile trebuie gândite integrat, nu doar independent unii de alții. Ideea pe care bat eu e să fie o strategie unitară în care se ajută între ei, colaborează din primul moment și ca punct culminant, prezintă ceva coerent la târgurile de acest gen. Știu cazuri în care nu vor să lucreze împreună primăria și CJ-ul fiindcă erau/sunt de la partide diferite. Votanții și turiștii ce vor, unitate și logică în promovare, servicii de calitate și diverse sau culori politice?

      Răspunde
  2. Felicitări pentru articol, observaţiile sunt pertinente iar soluţiile
    concrete merită toată atenţia din partea celor vizaţi. Şi pentru
    confirmarea celor conţinute în acest articol adaug faptul că la prezenta
    ediţie a Târgului am coordonat o cercetare directă efectuată de
    studenţi care a urmărit modul de reprezentare (prin nivel şi conţinut)
    al tuturor celor implicaţi în dezvoltarea turismului la nivel teritorial
    („actorii” locali). Concret, fiecare din cei 43 de studenţi au urmărit
    modul în care judeţul X a fost reprezentat la acest eveniment prin:
    autorităţi locale (prefecturi, primării), agenţii de turism (şi
    produsele lor), prestatori de servicii turistice, ONG-uri etc.
    Cercetarea
    a vizat toate judeţele României, a fost realizată pe toată
    perioada târgului şi s-a desfăşurat în cadrul CACTUS şi al
    Departamentului de Turism şi Geografie – Facultatea de Comerţ – ASE
    Bucureşti. Nu voi face aici publice rezultatele cercetării însă confirm
    lipsa de coerenţă a politicii de promovare turistică pentru multe
    regiuni ale ţării, lipsa de interes, slabă comunicare, atractivitate
    redusă a ofertei în multe standuri. În ceea ce priveşte programul
    evenimentelor, personal, sunt mulţumită deşi ar fi loc de mai bine. În
    legătură cu Workshop-ul la care se face referire (Degustarea de vinuri),
    pot şi aici să vin cu următoarea precizare dată fiind implicarea mea în
    organizare: „publicul ţintă” (vizat pentru acest eveniment) a fost
    prezent în proporţie de 100%, ne-am asigurat de acest lucru. În plus,
    ROMEXPO a promovat acest eveniment încă din prima zi a târgului iar
    sâmbătă, cu câteva ore înainte au fost făcute anunţuri repetate. Ca
    urmare, au participat şi câţiva dintre vizitatorii târgului. Nu am
    reproşuri de făcut la adresa ROMEXPO vizavi de promovarea acestui
    eveniment. Repet, calendarul evenimentelor a fost făcut public încă din
    prima zi a târgului astfel încât potenţialii vizitatori dar şi
    reprezentanţii presei au avut acces la aceste informaţii. Evident, cu
    condiţia să prezinte un minim de interes care să-i determine să
    cerceteze programul evenimentelor.

    Răspunde
    • Mulțumesc pentru confirmare, unele dintre idei le-am spus și în primăvară, iar acum s-au sedimentat și din păcate, în loc să fie rezolvate aspectele astea, parcă se înmulțesc. Îmi spune doar că sunt indiferenți, nu că ar fi lucruri noi.
      Aș fi foarte curios să văd studiul respectiv și cred că ar fi bine să ajungă nu doar la părțile direct implicate, dar și la alții dornici să urmărească și pe viitor evoluția.

      Este foarte bine dacă a venit public țintă la prezentare, și eu aș fi vrut să fiu acolo, dar nu mă puteam dubla pentru a fi în mai multe locuri odată.
      Ca și promovare, personal aș vrea ca Romexpo să facă mai mult în acest domeniu: mai multe zone cu anunțuri în care să se știe exact ce și unde se întâmplă. Cred că din nu-mica-taxă se pot cumpăra câteva ecrane pe care să ruleze informații utile. Și ar fi o investiție pentru toate evenimentele următoare.
      Eu unul chiar întâmplător am aflat de workshop din broșura evenimentului, cu o seară înainte. Așa cum e unul, se găsesc și un al doilea, un al treilea…

      Răspunde
  3. Abonament ar trebui să aibă și participanții la mai multe ediții. Chiar dacă ANAT, FPTR, OPTBR și ROMEXPO sunt parteneri în organizare dialogul este practic inexistent din păcate!

    Felicitări pentru inițiativa și calitatea analizei unui astfel de eveniment. Poate citesc si cei de la ANT!

    Răspunde
    • Poate ar trebui să vă coalizați și să faceți front comun cu o astfel de cerință, cred că e singura șansă reală să găsiți o rezolvare. Dacă fiecare merge individual, va fi greu să găsiți o ușă deschisă pentru dialog.

      Și eu vă felicit pentru cele ridicate parcă peste noapte în Alba! :)

      Răspunde
  4. Salutare. Mă bucur că am găsit un articol bun, în care sunt de acord cu multe chestii. Am vizitat și eu târgul, chiar în prima zi, și mi s-a părut timid și cu multe suprize… cam neplăcute. Eu și mulți dintre noi, dorim normalitate. Ar fi bine să fim și noi, bloggerii, ascultați cumva…
    Ca idee, niște impresii personale, găsești dacă dorești pe blogulețul meu: dordetur.wordpress.com.
    Numai bine și succes în continuare!

    Răspunde
    • Mulțumesc Alex, ei s-au obișnuit cu un stil de organizare și cu el merg înainte „la război”, fără a mai adapta anumite aspecte care nu se mai potrivesc în anul 2013.
      Voi arunca o privire pe blog.

      Răspunde
  5. Despre lipsa de cooperare între primării și CJ-uri e mult de povestit. Este evidentă nu numai la nivelul standurilor la targurile de turism. În Brașov, problema e deja cronică. Ai primărie, ai CJ, ai 2 asociații de dezvoltare intercomunitară (în teorie ONG-uri, în practică pârghii pentru PNL, respectiv PDL), fiecare cu un alt proiect finanțat din REGIO. Culmea, unele proiecte chiar seamănă între ele, iar scopul e același. Câteva din ele sunt chiar foarte bune, dar nu pot să nu mă întreb dacă nu ar fi fost mai vizibile în cazul în care ar fi fost implementate în parteneriat. Lipsa de comunicare e unul dintre motivele pentru care Brașovul și Țara Bârsei nu constituie încă o destinație integrată. Când fiecare decident trage într-o direcție diferită e greu să te impui cu un brand sau un produs turistic specific zonei. Din această cauză, Brașovul a pierdut deja mult în competiția cu Sibiul, care are o imagine mult mai coerentă. La ultima ediție a TTR la care am participat, îmi amintesc că atât CJ Sibiu, cât și primăria și ONG-urile locale (inclusiv Mioritics) și-au prezentat proiectele în cadrul aceluiași stand și sub același brand (Sibiu Baroc Update). Exemplu de bună practică, în opinia mea.

    În ceea ce privește proiectele de promovare prin care se produc (și se aruncă) vagoane de pliante cu conținut luat copy-paste de pe wikipedia, problema e că nu se pornește de la nevoile reale ale comunității. Sunt primării (de ex., Feldioara, Brașov) care au în implementare proiecte de genul acesta deși în localitate nu există locuri de cazare, restaurante, magazine sau furnizori de servicii unde turistul să poată cheltui niște bani. Aduci vizitatori, dar comunitatea nu beneficiază cu nimic de pe urma lor. Primarii gândesc după următorul raționament: „Există fonduri, deci le accesăm indiferent dacă produc sau nu un impact real sau dacă rezolvă sau nu nevoile comunității”. Banii și eforturile pe care le implică proiectul sunt resurse aruncate pe fereastră și care ar fi putut sa fie mult mai bine folosite pentru incurajarea inițiativelor antreprenoriale locale.

    Răspunde
    • Exact așa este, se întâmplă multe lucruri fără o strategie comună între părțile implicate și gândire pe termen lung.

      Eu mai văd și altă problemă: în momentul de față sunt foarte multe comune și entități (ONG-uri) care desfășoară proiecte de promovare pe fonduri europene, dar în niciun caz nu sunt la fel de multe cele care fac implementare la fața locului: de la panouri de informare, hărți, marcaje de trasee, amenajări turistice în puncte de belvedere (bănci, etc.), lucruri cu adevărat utile vizitatorilor. Se duc zeci, sute de mii de euro în promovarea unei zone. Nu mai bine se duceau 30% în promovare și ceilalți în zona respectivă, pentru comfortul și siguranța turistului? :)

      Răspunde
      • Poate pentru „confortul” turistului, pentru „comfort” cu siguranţă nu :p

        Cât despre alocarea fondurilor, discuţia e mai lungă. Au fost bani şi pentru infrastructură, puteai să faci şi panouri, hărţi, marcaje, însă ca parte a unor proiecte de valoare şi anvergură mai mare. Cateva exemple: refacerea traseului mocanitei din Berzasca, amenajare domeniu schiabil în Jina -Sibiu, amenajare si marcare „Drumul sării” în Sovata (http://bit.ly/1jyLdTW). Proiectele de valoare mai mare presupun, însă, un efort mai mare, inclusiv dpdv al resurselor umane şi co-finanţării., ceea ce le face destul de neatractive pentru primariile localităţilor mici.

        Proiectele de promovare, pe de altă parte, sunt mai mici ca valoare, dar mai uşor de accesat (nu ai nevoie de studiu tehnic) şi implementat, prin urmare mai accesibile unor primării/ONG-uri care nu au prea multă expertiză/experienţă. În ceea ce priveşte raportul fonduri alocate infrastructură/fonduri alocate promovare, pe Regio DMI 5.3. (promovare) s-au finanţat 354 proiecte, în valoare totală de circa 700 milioane, în timp ce pe DMI 5.2 (infrastructură) s-au finanţat 111 proiecte, în valoare totală de circa 2.5 mld. Prin urmare, valoarea alocata proiectelor de infrastructură (adică celor pentru siguranţa şi confortul turistului) e oricum mai mare decât cea alocată promovării :)

        Răspunde
        • Să cerți corectorul automat că nu știe limba română și face după engleză :p

          Eu n-am zic că nu e suma mai mare, ci că numărul proiectelor e mai mic. Sunt comune care s-au aliat și au făcut proiecte, sunt multe de fapt. Aș fi preferat să fie și cele de la târg printre ele :)

          Răspunde

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar