Dintre cetățile antice din România, cetățile dacice ies în evidență atât prin poziționare în munți cât și prin aerul misterios din jurul lor. Construite între secolul 1 înainte de Hristos și secolul 1 Era Noastră, fortărețele dacice combină într-un mod deosebit arhitectura militară și religioasă din lumea clasică și cea europeană de la sfârșitul epocii de fier. Cele șase fortărețe din Munții Orăștiei formează nucleul regatului dac și au fost cucerite și distruse de Imperiul Roman la începutul secolului al doilea. Să vizităm pe cea mai de seamă dintre toate, capitala Daciei preromane, Sarmizegetusa Regia, cetatea regească. Dacă nu ați mai fost de mult, să știți că nu veți mai recunoaște zona, citiți mai departe.

Ruinele cetăților dacice ne prezintă o imagine dramatică a acestei civilizații inovatoare și viguroase a dacilor. Din acest motiv, din 1999 ele sunt incluse pe lista patrimoniului universal UNESCO.

Numele. Exista mai multe teorii referitoare la etimologia denumirii. Una dintre acestea, teoria profesorului Ioan I. Russu, spune ca numele este compus din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălțime) și zeget (palisadă, cetate), din indoeuropeanul *gegh- „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”.

Între atracțiile județului Hunedoara, cetatea Sarmizegetusa Regia (uneori citit „Sarmizeghetusa Reghia”) este la loc de cinste. La 1000 de metri altitudine, o cetate extrem de greu de cucerit domina înălțimile.

Curiozitate: După ce romanii au cucerit o bună parte din Dacia, au ridicat o nouă capitală, Ulpia Traiana. Era în zona ușor deluroasă de lângă Hațeg, după trecerea pasului în Transilvania. După câțiva ani și-au dat seama că e bine să adauge la numele Ulpia Traiana și „Sarmizegetusa„, de la numele vechii cetăți capitală. Scopul a fost să atragă bunăvoința localnicilor.

Mult timp hoții de artefacte au săpat nestingheriți după monede sau obiecte de valoare. Situația a evoluat în bine în ultima perioadă. De 3 ani de când avem custode priceput și interesat, lucrurile s-au schimbat foarte mult. Dacă ați fost la cetate, știți cum era accesul, era groaznic drumul; acum avem asfalt până la 1 km de cetate; o parcare e amenajată acolo, iar ultimul kilometru se parcurge pietonal, pe un drum pavat cu piatră.

Cea mai mare așezare dacică din Dacia preromană, Sarmizegetusa Regia e compusă din 3 zone distincte: așezarea civilă aflată la baza dealului, fortificația militară, aflată în zona cea mai înaltă, și zona sacră. Cel mai probabil ansamblul s-a dezvoltat pornind de la Zona Sacră; știm că acolo, la început a fost un loc sfânt al dacilor, apoi odată cu prelucrarea minereului de fier din apropiere s-au dezvoltat cetatea și așezarea civilă. Aici a funcționat unul dintre cele mai mari centre de prelucrare a metalului din Europa temperată.

Atelierul monetar este una dintre atracții: datorită ștanțelor găsite, se știe că Dacii băteau monedă romană, astfel fiind parte a sistemului comercial contemporan. La Sarmizegetusa s-a găsit ceramică mai evoluată decât în alte centre dacice: avea ornamente cu figuri geometrice, vegetale sau siluete de animale. Ajungeți la Atelierul Monetar urmând unul dintre cele două trasee de vizitare propuse.

 

Ansamblul e ridicat pe terase artificiale, iar cele de-a 10 și a 11-a sunt imense și reprezintă Zona Sacră. Ca să ajungeți în această Zonă Sacră, treceți prin cetate și apoi coborâți puțin. Între cele două a existat un drum pavat, acoperit cu șindrilăÎn Zona Sacră drumul se împărțea în două, ramurile ajungând la cele mai importante două temple: templul mare de andezit și templul mare circular. Se crede că pe acest drum se cobora în procesiune de la cetate spre temple în timpul evenimentelor religioase majore.

Altarul de Andezit iese și el în evidență. E un disc cu 10 raze pornite din centru folosit la sacrificii. Lichidele se scurgeau printr-o gaură, apoi printr-un jgheab către șanțul colector.

Lângă e probabil cel mai cunoscut element: Templul Mare Circular. Îl știți din tot felul de poze și filme cu cetatea Sarmizegetusa Regia, judecând după frecvența lor, este vedeta locului. Dedicat probabil celui mai important zeu, domina prin anvergura sa întreagă Zonă Sacră.

Nu depate este cel care a fost probabil cel mai vechi templul, de pe vremea lui Burebista. Se numește Templul de Calcar.

Din păcate nu știm căror divinități le erau închinate templele. Erau construite din piatră și lemn, unele erau susținute de coloane impozante. Prin mijlocul zonei sacre veți găsi un canal de drenaj din piatră prin care apa era colectată și scoasă din această zonă.

Zidul era construit din calcar în tehnica denumită murus dacicus și era de inspirație elenistică. Două ziduri cu pământ și piatră între ele, dar și elemente de legătură din lemn îi confereau o rezistență extraordinară.

Ca să aveți o idee despre ce a însemnat construirea acestor impresionante cetăți din munți, imaginați-vă că nu existau în apropiere cariere de piatră. Calcarul era adus de la 40 de kilometri, de la Măgura Călanului, iar andezitul de la 60 de kilometri, de la Bejan. Acesta da efort!

Informații utile

  • Program:
    • Vara (1 mai - 30 septembrie): zilnic 9-20;
    • Primăvara și toamna (1 martie - 30 aprilie și 1 octombrie - 30 noiembrie): zilnic 9-20;
    • Iarna (1 decembrie - 28 februarie): Închis (se pot face vizite pentru grupuri, cu aprobare și programare).
  • Contact:
    • http://cetateasarmizegetusa.ro
  • Taxe:
    • Adulți: 5 lei;
    • Copii: 2 lei (valabil în 14 august 2016, din iarnă probabil se vor dubla)
    • Foto-Video comercială: 300 de lei / oră
  • Alte informații:
    • Drumul până la parcarea de lângă cetate e refăcut complet. E îngust, nu vă recomand să treceți pe drumul de o singură mașină cu mașini mari.

Ca idee, în ziua când am fost eu ultima dată, cetatea a fost vizitată de peste 1400 de oameni; e un record absolut. E clar, suntem pe drumul bun.

 

Voi ați fost la Sarmizegetusa Regia, cetatea regească a dacilor?

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

4 gânduri despre “Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia

  1. Bună,
    Îţi mulţumesc pentru sugestii şi detalii, sper că nu ai surprins chiar tot în imagini să mai avem şi noi ce vedea, aşa ……. surpriză :)
    Cred că următorul concediu o să ajung şi eu pe acolo, trebuie să fie impresionant să „simţi” istoria. Mulţumesc :)

    Răspunde
  2. Ne-am incapatanat sa ajungem acolo in primavara lui 2015. Drumul era prost, am reusit sa facem o pana la intoarcere, dar a meritat. Locul este grandios, impunator. Ajunsa acolo, m-am intrebat cum oare arata atunci, in vremurile de glorie , daca acum impresioneaza atat de mult. Singurul motiv care impiedica vizitarea era drumul. Daca s-a asfaltat, Sarmizegetuza Regia trebuie vizitata cu siguranta!

    Răspunde
    • Da, drumul arată cu totul altfel acum. Precum am scris în articol, e drum asfaltat recent, e nou. Parcarea pentru mașini mici e cam la 1 km de cetate, de acolo doar pe jos se mai poate continua (de la parcare e pavat). Aveți în grijă și că e îngust, se trece cu grijă până la parcare, cu mașini mici. Mașinile mari pot ajunge până mai jos, de unde începe noul asfalt.

      Răspunde

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.