Românii au... cuprinde laturi din cultura neamului nostru: muzică, dans, artă culinară, dar și alte arte care ne fac mândri că suntem români.

Cu siguranță Corabia nu este cine știe ce oraș – el nu se află pe lista celor mai interesante, nici a celor mai frumoase orașe din țară. Dar cu desăvârșire merită vizitat – pentru strada cu tei, pentru centrul plin de verdeață, pentru o plimbare pe faleză sau pe Dunăre dar nu departe de mal, pentru cetatea Sucidava, pentru străzile pietruite și casele vechi…

Update:

Alexandra a mai fost o dată la Corabia și ne-a adus o serie de poze recente de la Cetatea Sucidava si din Fântâna Secretă. Fotografiile sunt aici și la sfârșitul articolului.

Citește mai departe →

În urmă cu un an de zile la autostop l-am cunoscut pe Gemal, un tânăr de origine albaneză care mergea spre Pitești. Am împărțit mașina și pe drum am aflat că e unul dintre urmașii celor care dețin cea mai veche brăgagerie din România și care funcționează de mai bine de 300 de ani. Iar eu nici nu băusem vreodată bragă, o știam doar din expresia „ieftin ca braga” dar habar nu aveam ce e. Trec lunile și abia în iarnă am băut bragă. Se întâmpla în parcul Cișmigiu și nu mi-a plăcut băutura din cereale. Am rămas cu un mister în minte: cum se poate ca o băutură apreciată așa mult pe vremuri să nu fie bună?

Azi (n.r. august 2011) am trecut prin Slatina și am zis că dacă tot sunt acolo, să nu-l ratez pe călătorul albanez cu ~~brăgărie~~ bragagerie. Doar trebuia să îmi lămuresc și părerea despre braga :) Îmi aminteam că sunt două bragagerii albaneze, dintre care cea interesantă e cea din centrul vechi. Iau la pas orașul, întreb și din om în om ajung la vestitul loc. Prima impresie nu deosebește locul de celelalte clădiri prăfuite, de parcă ești în mijlocul anilor ’80. Dar alta e realitatea…

Update: iată cum arată în martie 2013 acest minunat loc.

Citește mai departe →

Iată câteva dintre evenimentele culturale care se desfășoară în următoarele 2 săptămâni în Romania și pentru care, în funcție de preferințe, merită să ne mișcăm dosul pentru a le vedea/trăi:

Joi 21 iulie au început:

– Gărâna Jazz Festival 2011 (21-24 iulie), un super festival de jazz la munte (satul Gărâna, Munții Semenic, aproximativ 50 km deasupra de Reșița, Caraș-Severin); detalii aici.
– Folk You 2011 (21-24 iulie), muzica Folk (am văzut că sunt și câțiva invitați care nu se încadrează în peisajul Folk, vezi Puya, Guess Who) în Vama Veche; mie mi-a plăcut foarte mult ce am văzut acum vreo 2 ani, cred că în mare parte va fi la fel. Intrarea gratuită; detalii aici.
– Delta Music Fest (21-24 iulie); 3 zile de muzică cu mai mulți DJ, la Sfântul Gheorghe (Tulcea). Ediția a 3-a. Intrarea gratuită. Detalii aici
– Zilele orașului Hunedoara (21-24 iulie; lucrurile mai interesante încep în 22); detalii aici.
– Zilele Romano ButiQ (21-28 iulie), teatrul de vară din Năvodari. Cultură, muzică, dans, port, fotografie și meșteșuguri țigănești; Intrarea gratuită; detalii aici.

Vineri 22 iulie au început:

– Motorfest (22-24 iulie), un festival al motocicliștilor ieșeni; locația este, evident, Iași; detalii aici.
– Florile Govorei (22-24 iulie) – zilele orașului Govora (Vâlcea); detalii aici.
– OST Mountain Fest (22-24 iulie), la Râșnov; este un festival de rock supărat, metal; detalii aici.

Sâmbătă 23 iulie (azi):

– Cursa trăzniților, ediția de vară este un fel de Red Bull Flugtag pe asfalt (am citat ddd); locația este Livada Poștei din Brașov, deci cam în centrul urbei de sub Tâmpa, la îndemâna oricui e în zonă; luați bilet, fondurile strânse se vor dona; detalii aici.

Duminică 24 iulie:

– Ziua Lacului Sfânta Ana; ce aș da și eu o fugă aici (în funcție și de starea vremii, că e cam la 900 m altitudine; apropo, Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din partea asta de Europă);

Miercuri 27 iulie:

– Festivalul Sighișoara Medievală 2011 (27-31 iulie); detalii aici.

Miercuri 3 august:

– Padina Fest (3-7 august); locația este Platoul Padina, Valea Ialomiței, Bucegi (aproape de Peștera și de o peșteră interesantă pe care a pus laba Biserica – Peștera Ialomiței); detalii aici.
Citește mai departe →

Magiunul de Topoloveni a primit în 8 aprilie 2011 distincția de Indicație Geografică Protejată Europeană iar astăzi a fost evenimentul public oficial de sărbătorire și lansare a noii etichete. Este primul produs românesc cu acest titlu, în acest moment fiind în lucru mai multe dosare. Sperăm că peste câțiva ani lista cu aceste titluri onorifice să fie mult mai lungă.

Cu ocazia evenimentului de astăzi am putut afla o serie de povești despre începuturile magiunului de la Topoloveni, care se pare că a fost produs pentru prima dată în 1914. Iar actualii proprietari au crezut în 2001 că au cumpărat de fapt linia de producție de conserve, așadar habar nu aveau că au devenit proprietarii unei mărci de magiun. :)

Oamenii responsabili de succesul brandului de la Topoloveni au fost invitați în fața noastră de către doamna Bibiana STANCIULOV (director general), apoi ceilalți vorbitori s-au întrecut în a lăuda produsul (și asta pe bună dreptate). De la domnul doctor Gheorghe MENCINICOPSCHI (director la Institutul de Cercetări Alimentare) am aflat că banala prună, dacă e din soiul potrivit, conține tot atâția antioxidanți câți are un pumn de afine. Și lista e lungă, printre cele care merită menționate ar fi și Borul, element care e destul de greu de găsit în mancărurile actuale. Procesul prin care se fabrică magiunul de Topoloveni încearcă, atât cât permite de știința în acest moment, să fie cât mai puțin distructiv pentru componentele naturale ale prunei. Conținutul de fibre al magiunului (coajă prunei, etc.) este foarte sănătos pentru eliminarea toxinelor din tractul digestiv (zică-se că cine consumă multe fibre nu are probleme cu cancerul de colon). Ba chiar ar fi potrivit și diabeticilor fără probleme grave, aportul energetic fiind mediu.

Citește mai departe →

Știați că Mozaicul Roman de la Constanța va fi restaurat?

Nu scăpa și noutățile din articol! Citește mai departe →

Fiind la Bușteni pentru Campionatul Mondial de Escaladă pe Gheață am văzut o expoziție foarte interesantă: miniaturi de arhitectură tradițională, din paie.

Tehnica folosită la miniaturile (folosirea paielor) este prima dată întâlnită de mine la această expoziție. Vedeți în poze efect tridimensional al ecestei tehnici. Expoziția este la Centrul Cultural Aurel Stroe (Casa de Cultură din Bușteni).

Expozitia a fost la Centrul Cultural Aurel Stroe, Busteni (Casa de Cultura Busteni)

Așa-i că v-a fost dor de rubrica „Recunoaște locația”? Cine știe unde e placa de mai jos?

Update:
A trecut ziua și afișăm răspunsul: placa este pe cetatea din Deva. Felicitări celor care au știut răspunsul. Data viitoare vine o întrebare mai simplă, scuze de dificultatea acesteia :D