Românii au... cuprinde laturi din cultura neamului nostru: muzică, dans, artă culinară, dar și alte arte care ne fac mândri că suntem români.

Câți dintre voi ați ascultat Rapsodia I Română? Cel mai mare compozitor român, George Enescu este strâns legat de orașul regal, Sinaia. Aici va învăța, va exersa, va încânta lumea selectă a societății românești, inclusiv pe Carol și Elisabeta. Tot aici va și preda – unii dintre discipolii săi urmându-l în Sinaia pentru a învăța de la marele artist. Vă invit astăzi în Casa Memorială Enescu, la Sinaia.

Ca și în Casa Memorială Enescu, și articolul acesta se citește cel mai bine pe muzică de Enescu. Pentru a crea atmosfera ideală, dă click pe link-ul de mai sus! :)

Născut într-o familie din Botoșani, Enescu s-a remarcat de mic prin perspicacitatea ta: după ce învață vioara de la maeștri locali, la 7 ani deja studia la Conservatorul din Viena, îl absolvește cu medalia de argint, iar la 14 ani studiază la Conservatorul din Paris! Câți sunt ca el – cu siguranță foarte, foarte puțini!

Citește mai departe →

Știi că în zona săsească, pe vremuri, meșterii erau grupați pe meserii, în bresle? Te invit la Sighișoara, să cunoaștem împreună un meșter din Breasla Curelarilor, meșter care duce înainte meseria, așa cum era practicată de sașii din vechime.

Suntem în Turnul Cojocarilor, sus în frumoasa cetate a Sighișoarei. Aici, cu grija Fundației Mihai Eminescu Trust, funcționează, nu de mult timp, un mic muzeu, iar înăuntru îl găsim pe nea Ioan Nistor, bun meșter în Breasla Curelarilor.

Barba căruntă și lungă îl arată pe nea Ioan ca pe un personaj de film, de poveste, iar ochii săi albaștri ascund o privire blândă, pătrunzătoare. Zău că rar veți găsi pe cineva așa autentic.

Om de poveste, nea Nistor

Nea Ioan Nistor, meșter din Breasla Curelarilor

Rar găsiți un om așa autentic

A făcut ucenicia și apoi școala la Timișoara. Are 61 de ani și de peste 40 de ani lucrează cu piele, specializarea lui fiind curelăria. Face orice se poate realiza din piele, iar în Turnul Cojocarilor i-am aflat povestea și mi-a arătat câteva dintre trucurile meseriei sale.

Citește mai departe →

Dacă ne-ați urmărit pe Facebook, știți că am fost în Sibiu, la invitația inimoșilor membri ai Asociației de Înfrumusețare a Orașului Sibiu. Vizita m-a purtat pe drumuri de țară, prin cetăți fortificate și ateliere țărănești tradiționale. Unul dintre ele avea să mă îndulcească cu un preparat străvechi, turta dulce.
Citește mai departe →

În urmă cu mii de ani, Șimleu Silvaniei a fost stăpânit de daci, apoi de dacii liberi. Acest teritoriu nu a fost cucerit de romani. Știm cu toții povestea în care Burebista ordonă arderea viilor pentru că dacii întreceau măsura. Două milenii mai târziu, la Șimleu nu doar că se cultivă vie, dar găsim și aproape patru kilometri de hrube săpate în stânca Măgurii care adăpostesc și protejează un preparat nobil – șampania. Te invit în adâncuri, să afli tainele acestei băuturi alese.
Citește mai departe →

„Vrem să rămânem ceea ce suntem”. Așa spune o inscripție din Luxembourg. De acolo se trag sașii veniți în Viscri și în toată zona Rupea. Au fost aduși în Transilvania să apere hotarele, iar pentru asta au construit sate, cetăți, biserici fortificate.

Unul dintre cele mai sărace sate din județul Brașov era cândva Viscri (pe germană – Weißkirch sau Deutsch-Weißkirch; o găsești în comuna Bunești, județul Brașov). În anul 2000 Citește mai departe →

Frumusețea și masivitatea cetății Râșnov domină peisajul din zonă. Mândra cetate cu nume de floare stă și veghează orașul din valea ce-i poartă numele. De cum o vezi, te întrebi: cum ajung și eu acolo sus?
Citește mai departe →

Zilele trecute am ieșit la o bere cu Gabi, membru în Terra Dacica Aeterna (TDA). În TDA el poartă numele Diurpaneus și este fie un tarabostes (nobil dac), fie un războinic dac (în luptele simulate). În cele ce urmează vreau să intrăm împreună în lumea dacilor, a romanilor și a altor nații care au trăit pe meleagurile noastre, așa cum le putem descoperi la festivalurile antice din România (următorul pe listă este la Constanța).
Citește mai departe →

Casa Memorială George Topârceanu din Mălăești

Până să îți povestesc mai multe despre superbele zile petrecute la Câmpulung Muscel, zile în care am văzut și revăzut o mulțime de locuri, te invit în lumea poeziei. Hai să vizităm împreună Casa Memorială George Topârceanu din Nămăești!

În scurta viață de 51 de ani, 8 ani și-a petrecut la Nămăești. Mama, Paraschiva Topârceanu, a fost o talentată țesătoare din Săliștea Sibiului, iar tatăl era din Topârcea, de lângă Ocna Sibiului.

Topârceanu era ardelean de loc. Dar cum a ajuns el tocmai în Muntenia? Vă spun eu: mama, remarcată la o expoziție, este numită maistră țesătoare. Ca maistră, își ia familia (5 copii din 2 căsătorii) merge la mănăstiri unde învăța și pe măicuțe arta țesăturii. Și au ajuns în Vâlcea, în Ialomița, apoi pe valea Topologului (lângă Curtea de Argeș), la Schitul din Rudeni.

Citește mai departe →