Evenimentul la care câțiva bloggeri de travel mergem și vizităm diverse colțuri din țară, să ne delectăm, cunoaștem și să arătăm și altora frumusețile României.

Era sâmbătă dimineața, ora 8. Ne pregăteam să ieșim, iar Răzvan, gazda ce ne-a oferit cazare la Constanta ne aștepta afară în mașină să pornim la drum; urma să pornim spre sud-vestul Dobrogei și să vizităm cât mai multe locații ne permitea timpul.

Prima cetate antică la care am ajuns a fost cea de la Adamclisi.

Localizare: Ca să ajungi la Adamclisi e simplu, drumul este Constanța – Basarabi/Muratlar – Ciocârlia – Cobadin – Adamclisi, în total cam 70 de kilometri distanță din capitala Dobrogei. Dacă venim dinspre București, la Cernavodă ieșim de pe autostradă și mergem prin Rasova, Ion Corvin, iar de acolo la stânga găsim Adamclisi (214 km).

Citește mai departe →

Poze făcute la Cernavodă:

View at Picasa

Castrul roman Capidava a fost construit pe vremea împăratului Traian pentru a consolida și controla vadul Dunării din acea zonă din Scitia Minor, înaintea invaziei Daciei. Detașamente ale legiunilor a V-a Macedonica de la Troesmis și a XI-a Claudia de la Durostorum constuiesc acest castru la începutul secolului al II-lea al erei noastre. În același loc existase și o așezare preromană, poziția fiind foarte bună pentru comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană.

View at Picasa

Localizare: 20 km nord de Cernavodă, pe drumul ce duce la Hârșova.
Ai grijă la drum fiindcă la ieșirea din Citește mai departe →

Continui Scrie România cu o privire aruncată asupra turismului în spațiul religios dobrogean.

Cuprind în acest articol 2 mănăstiri vizitate, una la care nu am avut acces și una întâmplător găsită în calea noastră. Pun în final o listă mai lungă cu lăcașuri de cult pentru cei interesați de turismul în spațiul religios din Dobrogea.
Citește mai departe →

România, din păcate sau din fericire (în funcție de cine privește situația) este o țară cu o puternică tentă religioasă. Biserica Ortodoxă (cea dominantă) are alocată o cotă parte din bugetul statului și o mulțime de adepți.

View at Picasa

Din cele mai vechi timpuri religia a fost foarte importantă în viața oamenilor, de exemplu cetatea Adamclisi avea cel puțin 3 bazilici. Până la creștinizarea Imperiului Roman bazilicile erau clădiri publice, dar care erau folosite și în scop religios. Abia mai târziu termenul definea clar o biserică mai mare cu drepturi suplimentare date de către Papă.

Personal nu mă încadrez între cei care fac turism religios pur, eu savurând partea culturală și istorică din cadrul vizitelor la mănăstiri ori biserici. Aș zice că practic ce unii numesc turism în spațiul religios.

Tu pentru ce te duci în vizită la lăcașurile de cult?

View at Picasa

Pentru mine bisericile sunt strict legate de istoria noastră. Era o vreme când preotul era unul dintre cei mai importanți oameni din sat. Era unul dintre cei care avea acces la educație, iar în mica lumea a satului era un exemplu. Cărțile se reproduceau în cadrul mănăstirilor, ba chiar unele băuturi alcoolice au fost inventate la mănăstiri.

Multe din bisericile sau mănăstirile românești sunt monumente arhitectonice și artistice, considerate (mari) atracții turistice. Dau doar 4 exemple relevante:

mănăstirile din Bucovina care sunt în patrimouniul mondial UNESCO
bisericile de lemn din Maramureș impresionează prin desăvârșirea meșteșugului celor care le-au construit; sunt patrimoniu UNESCO
mănăstirea Hurezi care e și ea în patrimoniul UNESCO fiind prima clădire în stil brâncovenesc.
bisericile fortificate din satele săsești din Transilvania – patrimoniu UNESCO

Din cele 7 locații din România aflate pe lista UNESCO, 4 sunt biserici sau ansambluri de biserici/mănăstiri.

Ele fac parte din trecutul nostru. Cred că e vremea să se întoarcă favorurile pe care Biserica le-a primit de-a lungul mileniilor trecute, să dea înapoi o parte din ce au câștigat ele în timp. Să se deschidă spre turiști, spre oamenii care le-au susținut atâta timp și să își aducă aportul la turismul românesc. Domeniile deținute de biserici sunt de fapt ale țării și au fost păstrate tot fiindcă oamenii au oferit suport bisericilor.

Din acest motiv am mai scris despre lăcașuri de cult (Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea dintr-un lemn) și voi scrie despre toate care cred eu că merită văzute.

Cum Scrie România a fost în Dobrogea, în articolul viitor voi prezenta 3 lăcașuri de cult vizitate și unul pe care am fi vrut să îl vedem.

Nu uita: participă și tu la concurs și ai șansa să stai în Constanța 2 nopți și să fii plimbat de Răzvan în toată Dobrogea exact cum am experimentat și noi. Ai ocazia astfel să vezi o mulțime de obiective deosebite!

Fără prea multe vorbe în plus, drumliber.ro prin proiectul Scrie România împreună cu Cazare in Constanta sau Mamaia anunță un frumos concurs:

Câți?
2 scriitori talentați.

Perioada concursului:
1 săptămână, 15-21 martie 2010.

Premiul?
1. Cazare gratis timp de un weekend, la mare. Cazarea este în unul din apartamentele ce se închiriaza în regim hotelier în Constanța și Stațiunea Mamaia în sezon și extrasezon.

Vei sta împreună cu cel de-al doilea câștigător într-un apartament de 2 camere dotat cu aproape tot ce are nevoie, în condiții foarte bune.

2. Program turistic în Dobrogea (adică mulți kilometri și foarte multe locuri de văzut împreună cu viitorul tătic, Răzvan. El își pune mașina la bătaie pentru distracția ta și te va duce la multe obiective turistice.

Adică tu îți plătești intrările la obiective (2-3 lei de obicei; doar la muzeul Histria e mai mult, 12 lei), Răzvan te duce la ele (dacă ai fi munte, ar fi valabilă expresia „merge muntele la Mahomed”).
Adică ce am făcut noi timp de un weekend cu Scrie România.

Când?
26 – 28 (vineri-duminică) martie 2010. Adică de Florii vei fi undeva în Dobrogea și vei vizita ce probabil nu ai văzut încă.

Ce trebuie să faci?
Varianta 1: Scrie pe blogul tău un articol pe tema „Ce pot face (ce am făcut) în Dobrogea în extrasezon„. Pune link spre acest articol (http://drumliber.ro/concurs-scrie-romania-castiga-un-weekend-si-multe-locuri-de-vazut-in-dobrogea/), pentru a putea fi contorizat.
Varianta 2, ajutătoare celor care nu au blog: Comentează articolele scrise în cadrul Scrie România. La fel, tema e „Ce pot face (ce am făcut) în Dobrogea în extrasezon„.

Ce să nu faci?
Evită copierea de conținut din alte surse (Wikipedia, etc.). Scopul e o creație originală.

Cum sunt aleși câștigătorii?
Vom alege articolele care ne încântă cel mai mult. Este la judecata subiectivă a lui Răzvan (sponsorul), a mea și a Elenei. Vom încerca să fim obiectivi, dar cum subiectul nu e un examen grilă, e posibil să întâmpinăm păreri diferite pe care ni le asumăm.

Mult spor și inspirație!
Florin

View at Picasa

Timp de 3 zile cât am ne-am plimbat prin județul Constanța și Tulcea am avut parte și de soare, și de ploaie, ba chiar și de ninsoare. Un singur lucru a fost permanent: vântul.

Nu am fost singurii care am constatat acest lucru, ci unii au făcut studii și au „plantat” zeci de micro-stații meteo pentru studiul vântului, cu scopul de a găsi locurile bune pentru a produce energie electrică eoliană. Proiectele au început, iar acum în Dobrogea este în construcție cel mai mare parc eolian din sud-estul Europei.

În traseul Scrie România, noi am făcut o pauză pentru a vedea de aproape cum arată o eoliană. De jos, evident.

Un neavizat ar putea constata că unele au palete cu vârful curbat, generatoare „ou”, că se învârt în funcție de direcția vântului. Sub carcasă se pot ascunde, la cele mai noi, frâna electromagnetică, dar și multe alte sisteme care împreună fac producerea de curent electric „verde”, eolian, posibilă.

Doar câteva dintre centralele eoliene funcționează, majoritatea stau fiindcă trebuie conectate la stații de transformare și apoi unite cu sistemul național de transport al energiei electrice. Nu mai știu în care ziar economic citeam că din toamnă ar începe să producă electricitate eolienele noastre.

Iată câteva poze și la mai multe!

Continui seria Scrie România cu a vă arata o altă viziune asupra orașului Constanța și a câtorva obiective turistice din urbea dobrogeană. Vă amintesc că eram la drum cu Elena și aveam cazare la Constanta prin intermediul lui Răzvan.

Orașul Constanța
Eu îl percep ca pe un oraș un oraș interesant, un conglomerat modern construit pe baza a două lucruri: nod maritim și locul principal de intrare în țară a mărfurilor de peste mări și oceane (cel mai mare port din bazinul Mării Negre și al patrulea din Europa), dar și ca loc de pornire a traseelor turistice de vară pentru cei care merg la mare. Majoritatea celor care ajung pe litoral vor trece prin Constanța, deci e punct important și de tranzit rutier. Mai jos, la fundație, stă cetatea Tomis, colonie grecească la țărmul Mării Negre.

ro.Wikipedia spune că cel mai vechi oraș de pe teritoriul României, dar eu contrazic acest lucru. Mai multe surse demne de luat în seamă precizează faptul că Histria este prima colonie grecească pe țărmul Mării Negre de pe teritoriul României de azi. Dar despre Histria în puțin timp, tot în seria Scrie România.

Tomis a fost cucerit de romani în 72/71 î.Hr., în 55 î.Hr. trece sub stăpânirea lui Burebista pentru 11 ani (până la moartea lui Burebista), moment în care devine independentă; încă o schimbare e în 29/28 când revine sub comandă romana. Mai târziu (secolele VIII-XII) a purtat numele de Constantiana după numele dinastiei romane Constantiniene (vezi Constantin cel Mare).

La Tomis este exilat (9-17 d.Hr.) poetul roman Ovidiu, și tot acolo artistul și-a găsit sfârșitul.

Conexiuni: Turnul lui Ovidiu este în Caraș-Severin, lângă Caransebeș.

Importanța Tomisului pentru romani e evidentă, fiind mult timp reședința uniunii cetăților grecești, sediul comandantul militar roman al coastei de vest a Pontului Euxin, iar din secolul II resedință de provincie Moesia Inferior (aproximativ Dobrogea de azi). Era o perioadă înfloritoare, urmată de vremuri tulburi cu atacuri ale carpo-geților, iar o altă perioadă înfloritoare apare pe timpul lui Diocletian, când Tomis este capitala regiunii Scythia Minor. Din această ultimă perioadă provin edificiul roman cu mozaic (foarte aproape de Piața Ovidiu) și termele.
Citește mai departe →