Într-o zi noroasă de toamnă, la îndemnul și invitația F64 Studio, am plecat spre munte, să profităm de culorile fără seamăn ale frunzelor și, speram eu, să fim încântați de cel mai nobil dintre copitate: capra neagră. Vizita nu era oriunde, ci în Piatra Craiului, muntele cu sânge albastru.
„Uite capra neagră, în stânga mestecenilor!” – acestea erau, sâmbătă, vorbele domnului Mircea Vergheleț, director al Parcului Național Piatra Craiului.
Tocmai pornisem în expediția foto și n-a durat mult până când crăiesele muntelui s-au arătat. Frumoasele capre stăteau chiar la vedere, semețe, curioase, cu coarnele date pe spate.
Până să îmi public fotografiile din expediție (în următorul articol), pentru că duminică am vorbit la radio despre caprele negre din Crai iar condițiile nu au fost prielnice pentru a le surprinde suficient de bine, în articolul curent folosesc materialele primite de la un mare domn, la propriu și la figurat, administrator de nădejde al parcului național. Desigur, vorbesc despre cel mai sus pomenit, domnul Vergheleț. Ca să fie mai interesant, le-am presărat din loc în loc :)
Am fost în vizită în unul dintre cele mai mari parcuri naționale din România, iar din Prăpăstiile Zărneștiului am zărit nu una, nu două, ci patru exemplare superbe de Rupicapra Rupicapra, că așa le zice în latină. Se știe că la ultima numărătoare erau 120, dar la cât de iscusite sunt în a se ascunde privirii, se crede că numărul lor real se apropie de 200.
Sâmbătă, încornoratele au fost curioase, s-au uitat și ele la noi, evident de la distanță. Au aruncat piviri spre vale și parcă ne făceau în ciudă că nu vom ajunge niciodată în stâncăria abruptă unde își hrănesc puii, unde își alintă blana moale cu vântul toamnei ce ne-a cuprins de o vreme.
Uneori, caprele negre sunt mai prietenoase cu omul, iar în Piatra Craiului le poți întâlni chiar la doi pași de tine. Dar, ține minte: apropierea de om nu le face bine!
Iar dacă te întrebi unde altundeva le mai găsim, să știi că muntele regal nu este singurul loc unde pot fi zărite misterioasele patrupede: mari și mici, țapi sau mame de iezi, au un culoar pe care migrează și spre Bucegi, iar suratele lor sunt uneori zărite și prin Munții Făgăraș, prin Retezat ori alte creste stâncoase și izolate din România.
Puțină educație. Aviz amatorilor! :)
Caprelor negre nu le plac gunoaiele, în niciun caz nu le lăsa pe munte! Dacă le-ai putut aduce acolo sus, la întoarcere sunt mai ușoare, ia-le cu tine!
Capra neagră se înțelege de când există ea pe Pământ cu celelalte viețuitoare, așa cum e rânduiala firească între ele. Respectă toate viețuitoarele pădurii!
Capra neagră nu rupe nici măcar florile!
Sunt lucruri pe care le putem învăța de la caprele negre: respectul față de natură, grija față de pui.
Reclamă tăierile abuzive de pădure!
Localnicii au învățat să le respecte. Fă și tu aceste efort, nu intra în teritoriul lor!
Muntele cere respect. Traseele marcate trebuie urmate îndeaproape, nu te aventura în afara lor! Dacă nu pentru sărmanele capre negre, măcar pentru a nu primi mai mult decât usturătoarele amenzi (de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice)! Crezi că nu se aplică? Mai bine întreabă pe cei pățiți!
Fie că ești la cățărat (în Piatra Craiului găsești multe trasee de escaladat) sau trecător, ai grijă la stânci. Unele mai și cad.
Chiar de zilele trecute s-a introdus o taxă modică de cinci (5) lei pentru vizitarea Parcului Național Piatra Craiului (iar un abonament pentru întreg sezonul este 20 lei). Așadar, dacă vrei să vezi simpaticele capre negre, va trebui să le plătești și lor o bere.
Eu sunt convins că Piatra Craiului mă va chema și cu alte ocazii, atunci voi surprinde sensibilele capre și digital. Dar până la următoarea revedere, închei „vizita” de astăzi cu un îndemn: mergi să le vezi, admiră noblețea lor, dar, niciodată să nu le deranja!
Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Capra din ultima poză, înainte de seria educativă, nu cumva e decupată și plasată acolo? :)
Să știi că și eu m-am gândit la asta, dar concluzia mea e că sunt condiții naturale. Eu aș zice că avem o siluetă pe seară / dimineața devreme cu timp mai lung de expunere ca să iasă cerul așa. :)
Minunate poze cu aceste caprite :D Curios cum parca stau la poze, parca se simt bagate in seama.
Merg de cel puţin 10 ani în Piatra Craiului. Am ajuns să cunosc locurile pe unde sunt familiile de capre negre şi cu toate astea mă surprinde şi pe mine fiecare capră care mă acceptă pe „terenul ei de joacă”. Sunt fascinante şi tare simpatice. Toate pozele sunt făcute de tine?
Daaa, prietenoase se fac. Poate prea prietenoase, ținând cont că nu toți oamenii sunt cu bune intenții.
Aș vrea eu să fi făcut toate pozele alea, mai ales că sunt surprinse de-a lungul mai multor sezoane ;) Am scris pe undeva că sunt de la domnul director al administrației parcului :)
Caprele știu doar bunele intenții și mersul natural al vieții. Noi (mă refer la specia umană) intervenim pentru plăcerea noastră de a distruge, de a subjuga și de a conduce. Din când în când Natura ne fascinează și „înghețăm” în fața ei.
Am recitit și am văzut unde ai scris că materialele (inclusiv pozele) sunt primite de la dl Vergheleț.
Buna ziua, sunt curios de pasajul prin care caprele negre traversează in Bucegi având în vedere drumul Rucar-Bran
Nu aș știi să vă răspund, întrebați vă rog direct la administrația parcului, ei probabil știu răspunsul.