Comisia Europeană pentru Cultură alege capitala culturală europeană, dar ce facem NOI?
Comisia Europeană pentru Cultură alege capitala culturală europeană, dar ce facem NOI?

Update: după ani de zile de când am scris eu articolul acesta, situația s-a mai schimbat puțin, au fost mulți alți candidați apăruți între timp, iar în decembrie 2015 s-a ales lista scurtă. Pe această listă au mai rămas 4 orașe: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara. Iar astăzi, 16 septembrie 2016, a fost făcut anunțul final. Capitală culturală europeană în 2021 va  fi… Timișoara! Mândru și bucuros mai sunt acum :)

O temă cu mai mulți concurenți este dată de candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană. Aici vom face o mică analiză a ce au făcut contracandidatele și ce șanse le dau eu la câștigarea „trofeului”. Cred că unii se vor supăra după articol, alții vor spera minuni și pe toți vă invit să vă spuneți părerea, să aduceți completări cuvintelor mele.

Citește mai departe

Pentru a primi mai bine viitorul tur al orașului Brașov, Andrea ne-a pregătit o incursiune în trecutul orașului.

Municipiul Brașov, reședința județului cu același nume, este așezat exact în centrul țării, în Depresiunea Brașovului, la o altitudine de 625 m. Fiind pozițíonat în curbura internă a Munților Carpați, Brașovul se poate mândri prin unicitatea sa mondială, fiind singurul oraș din lume ce include în teritoriul său administrativ o rezervaței naturală – Rezervația Naturală Tâmpa și un vârf muntos – Vf. Postăvaru (1799 m). Orașul de acum înconjoară Muntele Tâmpa, Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Dealul Cetății sau Straja și Dealul Pe Romuri, dar și Stejărișul, întinderea sa fiind demnă de un mare oraș turistic european.

În acest cadru geografic s-au așezat oamenii aceștia – brașovenii. Având diferite nații, ei au conviețuit laolaltă adăpostindu-se de pericole comune și făurindu-și fiecare o cultură a sa. Cultural și istoric, orașul Brașov a avut o dezvoltare aparte, fiind un amalgam de culturi și naționalități. Cultura românească veche, cea săsească și cea maghiară s-au îmbinat perfect, orașul fiind mereu în pas cu dezvoltarea economică, socială și culturală a întregii lumi. Pe lângă români, germani (sași) și maghiari (și secui), Brașovul a fost cămin și pentru comunități mai mari sau mai mici de țigani, evrei, greci, bulgari, cehi, slovaci, ruși sau italieni. Toate găsindu-și aici bucățica lor de tradiție.

Citește mai departe

O perioadă aglomerată dar cu satisfacții a fost și cea trecută, iar în curând vor începe să se vadă rezultatele.

De câte ori ai fost într-un oraș nou și nu ai știut ce să vizitezi? De câte ori ai căutat pe Google obiectivele din mai știu eu ce oraș mare, dar nu le-ai găsit decât trântite într-o listă, fără să fie o logică a vizitării lor?

Drum Liber te ajută când vine vorba de a vizita principalele orașe turistice mari ale României (Brașov, București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Timișoara) cu o propunere concretă de tur de oraș. Îți propunem un traseu, vei avea lista obiectivelor și o mică parte de istorie sau povestea acelui loc/obiectiv, într-o formă coerentă. Nu ai destul timp pentru tot turul? Nici o problemă, îți alegi în funcție de recomandările noastre pe cele mai importante obiective și le vezi pe acelea, sau „faci” o parte de tur, cu gândul că îl continui data viitoare.

Crezi că e utilă rubrica de Tururi de oraș? Cum crezi că ar trebui să facem acest tururi, în varianta online? Te rog să ne răspunzi mai jos, ideile care ne plac și credem că le putem implementa se vor regăsi în viitoarele tururi.

Dacă tot ați ajuns aici, vă spun un secret: primul oraș care va avea onoarea este Brașovul, fii cu ochii pe Drum Liber!

Luni lansam ideea de a vizita Palatul Parlamentului în zilele de 1 și 2 mai 2010, în timpul evenimentului Porți Deschise (organizat de Camera Deputaților). Azi ne-am întâlnit în fața clădirii ce are 3 recorduri mondiale la activ, Corina, Minxie, Raluca & prietenul, Cezar.

Cum și când? Programul de vizitare este 10 – 16, iar intrarea e pe partea dinspre Parcul Izvor. Se intră într-una, așa că nu veți sta la cozi afară (doar înăuntru la unele săli și la intrarea în subsol). Mâine e ultima șansă să aveți acces la ce am văzut noi azi, presupun că nu se intră oricând în biroul presedintelui Camerei Deputaților, iar în subsol nici atât, așa că nu ratați!

Să nu uit, luați apă cu voi!

Plimbarea vă va duce prin camerele clădirii, pe rând veți intra în câte o cameră iar ghidul de acolo vă va povesti tot ce doriți despre acea încăpere și clădire.

Pe lângă vizita încăperilor cunoscute, am ajuns și la subsol. „Oficial nu există catacombe și piscine subterane” ;) Ä‚sta e răspunsul ghidului de la etajul -5 (mai sunt 2, dar nevizitabile).

Înainte de ieși, am avut plăcerea să ne întindem la o horă, iar afară am băut un suc natural de mere (fără conservanți, fără zahăr. Doar suc din mere presate, exact ca cel de la Mălâncrav). Bunătățuri românești te vor îmbia după vizita Palatului Parlamentului, sigur nu veți rezista tentației de a gusta măcar câteva dintre ele. Pentru pasionați și colecționari, un târg veritabil cu obiecte tradiționale este chiar acolo, la ieșire.

Nu mai am timp acum, restul pozelor vin mâine sau zilele următoare. Nu uitați, mâine rezervați-vă 2 ore pentru Palatul Parlamentului! Spor!

Palatul Parlamentului își deschide porțile în perioada 1-2 mai 2010 cu ocazia porților deschise pentru a doua oară în acest an. Premiera este că se va putea vizita și subsolul.

Evenimentul cuprinde și un concert de muzică populară ținut în curtea clădirii și într-una din săle va fi un târg de produse tradiționale românești, organizat împreună cu Muzeul Å¢ăranului Român.

Orarul este între orele 10 și 16. Ne vedem acolo!

Una dintre casele deosebite din Sighișoara este Casa cu cerb. Își poartă numele datorită picturii murale de pe laturile de Nord și de Vest ale casei, unite pe colț și continuate cu un cap stilizat de cerb și un trofeu, coarnele cerbului. Este un monument frumos la exterior, dar și mai interesant în interior! Vă invit să aflăm secretele acestei case emblematice din Sighișoara.

Citește mai departe

DSCF9669Se pare că Antena 1 mi-a luat-o înainte prezentând și ei imagini din noul parc „de picnic” din Timișoara, dar eu ca să le fac în ciuda va arăt poze care aici rămân și peste mult timp. Sâc!

În dupăamiaza aceasta am dat o tură prin acest parc și recunosc că am fost plăcut impresionat. Bănci noi și bine lucrate, iarbă proaspătă și uniformă, copaci ornamentali și protecție pentru rădăcinile lor, cu toate pot fi găsite în acest parc de pe linia tramvaiului 8, în spatele Abatorului (care, apropo, am văzut că începe să fie restaurat – bravo!).

Dacă inițial nu m-am prins ce e cu literele mari din „dunga” cu apă, după ce am văzut și cifrele am știut că e o tablă uriașă de șah. Pătrățelele „negre” sunt de fapt verzi, făcute cu apă, iar „albul” e făcut cu pietricele de marmură/calcar. Tabla este delimitată de o „dungă” cu apă, în care sunt scrise cifrele 1-8 și literele A-H. Ideea este foarte făină și implementarea pe măsură.

În soarele de seară parcul a fost foarte plăcut, aproape toate băncile erau ocupate și pe iarbă se jucau mai mulți copii.

Pentru cei cu mai puțini ani „acasă”, erau foarte dese avertizările ce zic „Nu rupeți florile”. Sper să fie citite și respectate, fiindcă parcul este chiar foarte frumos.

Cei de la Antena zic că e primul parc pentru picnic din România, sper să fie cât mai multe în viitorul apropiat în toată țară, că este foarte plăcut că în mijlocul orașului să poți sta liniștit pe iarbă sau să îți aduci copiii pe proaspătul gazon. Mulțumesc și la mai mare!

Diversă:
La ora 4 dimineața diacritice.com e picat (mai corect spus e că în loc de diacritice pune caractere extraterestre). Mare noroc cu diacritice.opa.ro