Într-un cadru natural fantastic de frumos am redescoperit astăzi Băile Herculane. După două săptămâni de ploaie, azi am văzut pentru prima dată soarele. I-am absorbit fiecare rază și m-am putut bucura de el în vechea stațiune balneară romană, Aqua Herculis.

Veneam cu puține așteptări referitoare la patrimoniul cultural al orașului, dar știam că deocamdată natura va compensa. Vedeți o parte dintre stâncăriile pe care le-am văzut astăzi:

Așa să vedea de pe balconul de la Roua de Munte:


Și de afară:

Cei doi prieteni ai vizitatorilor:

O căpșună? :)

Pe unul dintre panourile cu obiectivele turistice din zona Herculane. Foarte interesant e cadrul, harta e bună, dar păcat că e toată scorojită:

Orașul este cea mai veche stațiune din România (cel puțin) și după dezvoltarea din vremea ocupației romane a cunoscut o altă perioadă înfloritoare sub Imperiul Habsburgic. Apropo, dacă nu știați, aici s-au găsit șase statui cu Hercules din vremea romană iar după una dintre ele a fost făcută în 1874 reproducerea care a devenit simbolul orașului. Dacă de la romani ne-au rămas băile, frumoasa viață a orașului lui Hercules din perioada habsburgică este dovedită de mulțimea de clădiri care au găzduit inclusiv împărați de la curtea vieneză.

O privire asupra a ce a fost Herkulesbad în anul 1824:

Cum arăta Herculane la sfârșitul secolului XIX și început de secol XX:

Din păcate acum nu mai arată la fel. Mai ales ultimii 20 de ani s-au arătat duri cu frumoasele clădiri în stil baroc. Mă doare sufletul să văd minunății de clădiri care stau să cadă sau care au primit puțin ajutor uman să ajungă în acea stare.
Cele câteva ore de plimbare prin Herculanele anului 2012 mi-au pus în față adevărate opere de artă. Am rămas uimit de câtă atenție au acordat imperialiștii austrieci detaliilor. Unele clădiri zici că sunt bijuterii. Aruncați o privire pe partea de sus a clădirii din poza de mai jos:

E regulă: nicio fațadă fără decorațiuni! (prespun că restul au fost „curățate”)

Studiați puțin fereastra :)

Nu vă lăsați înșelați, podul următor este frumos, dar măcar balustrada ruginită (se clatină) are nevoie de înlocuire. Cum se vede podul, din profil:

Stațiunea e împânzită cu panouri care anunță reabilitarea traseelor turistice și crearea unei rute turistice romane transfrontaliere Via Danubii (România – Serbia):

Un ogaș voinic vărsându-se în Cerna:

Alte detalii:

Pe drum am intrat și în biserica greco-catolică. Am nimerit fix în timpul slujbei de seară – deși nu sunt eu religios, momentul a fost solemn. Mâine refac pozele din biserică, din motive tehnice s-au „rătăcit”. :D

Drumul din centru spre Hotel Roman este în reabilitare și e aproape gata. Făcea parte din drumul care conecta Imperiul Roman de provincia Dacia. Pe sub drum s-a tras și conducta de apă care va alimenta viitorul aqua park din Platoul Coronini (sursa: primăria Herculane):

Drumul e presărat cu statui:


2 poze din noapte – pensula măiastră austriacă încă se arată vederii:

Trebuie să pomenesc și cele câteva locuri unde sunt puse schele și par a fi măcar în plan de reastaurare. N-am văzut în schimb nicio mișcare pe acolo. Iar una dintre „restaurări” include geamuri termopan :(

 


Plimbarea de seară prin Băile Herculane a venit cu dezamăgiri și încântare. Ruinele m-au făcut să privesc detaliile și am rămas plăcut surprins de ce am găsit. A fost cu adevărat o delectare văd primii licurici din 2012, să îmi imaginez orașul din secolele trecute, să visez la bolțile clădirilor austriece și să îmi închipui frumoasele valsuri ce se dansau la 1850 în Băile Herculane!

Ajutor! Mâine e o noua zi de plimbări – unde să mergem, ce să vedem?


Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar