Dintre rucsacii folosiți de-a lungul anilor, trei mi-au fost mai dragi, din motive diferite fiecare: un Atta (model de pe vremuri), un Solitaire de 30 de litri și actualul rucsac ultra ușor pe care îl folosesc – Husky Zethos 60l.

Pentru turele foarte grele în care fiecare gram contează sau pur și simplu pentru că doriți să vă protejați spatele, haideți să vedem împreună ce înseamnă un rucsac din categoria celor foarte ușoare, în speță voi da exemplu pe cel pe care îl am eu în prezent (Zethos-ul). Faceți voi paralela cu alți rucsaci și comparați-l cu acesta.
Citește mai departe

Poiana Inimii sau Poiana Ursoi din județul Alba

Aproape de Alba Iulia, dar și de Teiuș, în Munții Trascău, găsim o poiană foarte interesantă, în formă de inimă: Poiana Inimii.

Este una din cele mai neobişnuite poieni din România şi se află în judeţul Alba, lângă Piatra Craivei (apropo, la Piatra Craivei se găsește o veche cetate dacică).

Această poiană romantică este cunoscută de localnici sub denumirea de Poiana Ursoi, dar popular este numită Poiana Inimii datorită formei asemănătoare cu o inimă. Conturul de inimă poate fi observat cel mai bine de pe versantul opus. Citește mai departe

Ne apropiem de Hinova. Și, de pe vaporul în care încerc să vă urc, poveștile și peisajul din România Pitorească a lui Alexandru Vlahuță se văd altfel; sunt locuri noi, diferite de cele ale anilor 2000. Descrieri încântătoare, povești remarcabile, istorie, dar și legende ne apar în fața ochilor dacă privim acolo unde trebuie…

Și înainte de a porni motoarele mai stau câteva rânduri pentru a vă indica spre ce aș vrea eu să priviți cu atenție. Spre „dunga fumurie trasă de Valul lui Traian”! Din vremuri de demult, istoricii ar spune că din primii ani ai erei noastre, poate dinainte de secolele I-II sau poate din secolele IV-V, un val uriaș de pământ, cu șanț, pornea de la Drobeta, pe lângă Hinova, străbătea Oltenia și Muntenia, intersecta limes Transalutanus la Urluieni și își găsea celălalt capăt tocmai la Pietroasele. Se crede că acest val de pământ, numit și Valul lui Constantin sau Brazda lui Novac de Nord era parte dintr-un amplu sistem de fortificații ce trebuia să protejeze stăpânirile nord dunărene ale Imperiului Roman. Alte ipoteze spun că valul era al dacilor și îi proteja pe aceștia de atacurile cuceritorilor, ori poate rolul său era unul comercial, în trasnportul mărfurilor de-a lungul acestui spațiu carpato-danubiano-pontic. Vlahuță îl numește Valul lui Traian căci aceasta era o denumire generală, pe care oamenii din țara noastră o foloseau pentru acest fel de fortificații din epoca romană. Citește mai departe

Drum Liber - interfața 2013

Fiindcă timpul trece și noi am crescut odată cu trecerea lui, am ajuns iarăși la momentul de a ne schimba „hainele”.

De astăzi, DrumLiber.ro are o interfață nouă, sper eu una mai plăcută și mai ușor de folosit. Am încercat să aduc un aer proaspăt, modern, care să fie compatibil și cu telefoanele deștepte din prezent. Citește mai departe

Turnu-Severin (Drobeta-Turnu Severin de astăzi) este destinația acestei zile de luni. Aici am de gând să vă duc… Să vă arăt în cuvinte și rânduri, Cetatea Severinului și Turnul lui Sever, din România Pitorească a lui Alexandru Vlahuță. O croazieră pe Dunăre, peisaje încântătoare și lecții de istorie ne așteaptă să pornim la drum.

Înainte de aceasta să vă povestesc câte ceva despre Cetatea Severinului. Ridicată undeva prin epoca medievală, prin secolul al XIII-lea, Cetatea Severinului, o fortificație cu o deosebită importanță strategică în acele vremuri, a rămas astăzi doar o ruină; cel mult o cercetare arheologică. O găsiți pe malul Dunării, la Drobeta-Turnu Severin (județul Mehedinți), în parcul „General Dragalina”. Se spune că a fost zidită în vecinătatea ruinelor vechiului castru roman al Drobetei, de regatul maghiar – de regele Ladislau I, ca fortăreață militară împotriva pecenegilor și cumanilor prezenți în regiune, mai exact împotriva țaratului bulgar de Vidin. Citește mai departe

Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului

Pe vremurile de demult, șcheienii trăiau o viață bună lângă Cetatea Kronstadt, nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat Brașovul de astăzi. Fiind la margine de Imperiu, la Brașov se vămuiau toate mărfurile care treceau munții. Se zice că sașii erau cam comozi, așa că lăsau unele activități de comerț, mai grele, pe seama locuitorilor din Șchei. Lucrul acesta a adus bunăstarea în mica localitate de la marginea cetății. Astăzi poartă numele de Șcheii Brașovului și este parte a urbei ardelene, păstrând cu sfințenie, în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae”, dovezile trecerii veacurilor și a rolului esențial al Șcheilor, în păstrarea limbii române în Ardeal: acolo s-a înființat Prima Școală Românească. Citește mai departe