Poze făcute la Cernavodă:
Arhiva lunii martie 2010
Cetatea Capidava – așezarea de la cotitură
Castrul roman Capidava a fost construit pe vremea împăratului Traian pentru a consolida și controla vadul Dunării din acea zonă din Scitia Minor, înaintea invaziei Daciei. Detașamente ale legiunilor a V-a Macedonica de la Troesmis și a XI-a Claudia de la Durostorum constuiesc acest castru la începutul secolului al II-lea al erei noastre. În același loc existase și o așezare preromană, poziția fiind foarte bună pentru comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană.
Localizare: 20 km nord de Cernavodă, pe drumul ce duce la Hârșova.
Ai grijă la drum fiindcă la ieșirea din Citește mai departe
Turism în spațiu religios – Dobrogea
Continui Scrie România cu o privire aruncată asupra turismului în spațiul religios dobrogean.
Cuprind în acest articol 2 mănăstiri vizitate, una la care nu am avut acces și una întâmplător găsită în calea noastră. Pun în final o listă mai lungă cu lăcașuri de cult pentru cei interesați de turismul în spațiul religios din Dobrogea.
Citește mai departe
Turismul în spațiul religios din România
România, din păcate sau din fericire (în funcție de cine privește situația) este o țară cu o puternică tentă religioasă. Biserica Ortodoxă (cea dominantă) are alocată o cotă parte din bugetul statului și o mulțime de adepți.
Din cele mai vechi timpuri religia a fost foarte importantă în viața oamenilor, de exemplu cetatea Adamclisi avea cel puțin 3 bazilici. Până la creștinizarea Imperiului Roman bazilicile erau clădiri publice, dar care erau folosite și în scop religios. Abia mai târziu termenul definea clar o biserică mai mare cu drepturi suplimentare date de către Papă.
Personal nu mă încadrez între cei care fac turism religios pur, eu savurând partea culturală și istorică din cadrul vizitelor la mănăstiri ori biserici. Aș zice că practic ce unii numesc turism în spațiul religios.
Tu pentru ce te duci în vizită la lăcașurile de cult?
Pentru mine bisericile sunt strict legate de istoria noastră. Era o vreme când preotul era unul dintre cei mai importanți oameni din sat. Era unul dintre cei care avea acces la educație, iar în mica lumea a satului era un exemplu. Cărțile se reproduceau în cadrul mănăstirilor, ba chiar unele băuturi alcoolice au fost inventate la mănăstiri.
Multe din bisericile sau mănăstirile românești sunt monumente arhitectonice și artistice, considerate (mari) atracții turistice. Dau doar 4 exemple relevante:
- mănăstirile din Bucovina care sunt în patrimouniul mondial UNESCO
- bisericile de lemn din Maramureș impresionează prin desăvârșirea meșteșugului celor care le-au construit; sunt patrimoniu UNESCO
- mănăstirea Hurezi care e și ea în patrimoniul UNESCO fiind prima clădire în stil brâncovenesc.
- bisericile fortificate din satele săsești din Transilvania – patrimoniu UNESCO
Din cele 7 locații din România aflate pe lista UNESCO, 4 sunt biserici sau ansambluri de biserici/mănăstiri.
Ele fac parte din trecutul nostru. Cred că e vremea să se întoarcă favorurile pe care Biserica le-a primit de-a lungul mileniilor trecute, să dea înapoi o parte din ce au câștigat ele în timp. Să se deschidă spre turiști, spre oamenii care le-au susținut atâta timp și să își aducă aportul la turismul românesc. Domeniile deținute de biserici sunt de fapt ale țării și au fost păstrate tot fiindcă oamenii au oferit suport bisericilor.
Din acest motiv am mai scris despre lăcașuri de cult (Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea dintr-un lemn) și voi scrie despre toate care cred eu că merită văzute.
Cum Scrie România a fost în Dobrogea, în articolul viitor voi prezenta 3 lăcașuri de cult vizitate și unul pe care am fi vrut să îl vedem.
Nu uita: participă și tu la concurs și ai șansa să stai în Constanța 2 nopți și să fii plimbat de Răzvan în toată Dobrogea exact cum am experimentat și noi. Ai ocazia astfel să vezi o mulțime de obiective deosebite!
Palatul Mogoșoaia într-o duminică după-amiază
[Guest post – Elena Panait]
Stând în amfiteatrul Facultății de Medicină și privind pe geam, mă gândeam că îmi doream să fiu afară să mă bucur de soare și de primele zile de primăvară. În gândul meu atunci s-a născut o idee și am continuat să mă gândesc unde m-aș duce eu să-mi petrec frumoasa duminică. Am apelat o bună prietenă și fostă colegă de facultate, însă norocul nu-mi surâdea: probabil dormea, era duminică și doar ora 11 dimineața. Insistentă din fire, am revenit cu un telefon și în final a răspuns. Atunci i-am propus să ieșim să ne plimbăm. Am fixat ora de întâlnire și în câteva ore m-am dus să o iau de acasă. Biată prietenă încă se resimțea după o pneumonie virală. Pe drum spre ea i-am zis că i-am pregătit o surpriză, iar atunci când ne-am întâlnit i-am dezvăluit secretul -o vizită la Palatul Brâncovenesc din Mogoșoaia. Eu am mai fost în acest loc în urmă cu 10 ani, poate chiar mai mult însă nu-mi mai îmi aduceam aminte foarte multe lucruri, doar faptul că atunci muzeul era închis pentru reamenajare.
Aventuri în junglă
Am întrebat în stânga și în dreapta prietenii cum se ajunge în Mogoșoaia și mi s-a spus: „De la Piața Scânteii faci stânga și o ții înainte, vei întâlni oricum pe parcurs indicatoare”. Din păcate nici un indicator, doar direcțiile Târgoviște, Pitestia. Bun, și eu încotro? Ajunse în Chitila, am oprit la o benzinărie, am luat o hartă și am văzut că Mogoșoaia se află destul de aproape, trebuia să o iau pe șoseaua București-Pitești și la un moment dat să fac dreapta. După puțin timp se face un sens giratoriu în Chitila unde în dreapta arată Constanța și am zis „merg înainte că la mare tocmai am fost”. Cu ajutorul prietenei mi-am dat seama că deja trecusem de Mogoșoaia. A trebuit să sun din nou, fratele de data aceasta, să aflu că eu trebuia să o iau la dreapta unde îmi arăta spre Constanța. Am revenit la sensul giratoriu și mai atentă de data această văd că sub indicatoarele mari erau unul pe care scria mic „Chitila – Mogoșoaia”.
Încă puțin până la Mogoșoaia
Ajunsă aici m-am simțit într-un alt spațiu, cât vezi cu ochii numai vile care mai de care mai colorate, mai mari, mai mici și nici un semn spre Palat. Am ajuns iar la o intersecție unde îmi spunea dreapta București, stânga Târgoviște și iar a trebuit să opresc la benzinărie să întreb încotro. Am aflat că cel spre stânga duce și la Palat și în sfârșit primul semn îmi arată că prima la stânga voi întâlni complexul de clădiri de pe malul lacului. Am plătit 4 lei să intrăm cu mașina în parcare și de acolo cu voie bună ne-am îndreptat spre poarta de la intrarea pe acest domeniu.
Concurs – Scrie România – câștigă un weekend și multe locuri de văzut în Dobrogea
Fără prea multe vorbe în plus, drumliber.ro prin proiectul Scrie România împreună cu Cazare in Constanta sau Mamaia anunță un frumos concurs:
Câți?
2 scriitori talentați.
Perioada concursului:
1 săptămână, 15-21 martie 2010.
Premiul?
1. Cazare gratis timp de un weekend, la mare. Cazarea este în unul din apartamentele ce se închiriaza în regim hotelier în Constanța și Stațiunea Mamaia în sezon și extrasezon.
Vei sta împreună cu cel de-al doilea câștigător într-un apartament de 2 camere dotat cu aproape tot ce are nevoie, în condiții foarte bune.
2. Program turistic în Dobrogea (adică mulți kilometri și foarte multe locuri de văzut împreună cu viitorul tătic, Răzvan. El își pune mașina la bătaie pentru distracția ta și te va duce la multe obiective turistice.
Adică tu îți plătești intrările la obiective (2-3 lei de obicei; doar la muzeul Histria e mai mult, 12 lei), Răzvan te duce la ele (dacă ai fi munte, ar fi valabilă expresia „merge muntele la Mahomed”).
Adică ce am făcut noi timp de un weekend cu Scrie România.
Când?
26 – 28 (vineri-duminică) martie 2010. Adică de Florii vei fi undeva în Dobrogea și vei vizita ce probabil nu ai văzut încă.
Ce trebuie să faci?
Varianta 1: Scrie pe blogul tău un articol pe tema „Ce pot face (ce am făcut) în Dobrogea în extrasezon„. Pune link spre acest articol (http://drumliber.ro/concurs-scrie-romania-castiga-un-weekend-si-multe-locuri-de-vazut-in-dobrogea/), pentru a putea fi contorizat.
Varianta 2, ajutătoare celor care nu au blog: Comentează articolele scrise în cadrul Scrie România. La fel, tema e „Ce pot face (ce am făcut) în Dobrogea în extrasezon„.
Ce să nu faci?
Evită copierea de conținut din alte surse (Wikipedia, etc.). Scopul e o creație originală.
Cum sunt aleși câștigătorii?
Vom alege articolele care ne încântă cel mai mult. Este la judecata subiectivă a lui Răzvan (sponsorul), a mea și a Elenei. Vom încerca să fim obiectivi, dar cum subiectul nu e un examen grilă, e posibil să întâmpinăm păreri diferite pe care ni le asumăm.
Mult spor și inspirație!
Florin
Eolienele din Dobrogea
Timp de 3 zile cât am ne-am plimbat prin județul Constanța și Tulcea am avut parte și de soare, și de ploaie, ba chiar și de ninsoare. Un singur lucru a fost permanent: vântul.
Nu am fost singurii care am constatat acest lucru, ci unii au făcut studii și au „plantat” zeci de micro-stații meteo pentru studiul vântului, cu scopul de a găsi locurile bune pentru a produce energie electrică eoliană. Proiectele au început, iar acum în Dobrogea este în construcție cel mai mare parc eolian din sud-estul Europei.
În traseul Scrie România, noi am făcut o pauză pentru a vedea de aproape cum arată o eoliană. De jos, evident.
Un neavizat ar putea constata că unele au palete cu vârful curbat, generatoare „ou”, că se învârt în funcție de direcția vântului. Sub carcasă se pot ascunde, la cele mai noi, frâna electromagnetică, dar și multe alte sisteme care împreună fac producerea de curent electric „verde”, eolian, posibilă.
Doar câteva dintre centralele eoliene funcționează, majoritatea stau fiindcă trebuie conectate la stații de transformare și apoi unite cu sistemul național de transport al energiei electrice. Nu mai știu în care ziar economic citeam că din toamnă ar începe să producă electricitate eolienele noastre.
Iată câteva poze și la mai multe!
Constanța, Tomis-ul după două milenii
Continui seria Scrie România cu a vă arata o altă viziune asupra orașului Constanța și a câtorva obiective turistice din urbea dobrogeană. Vă amintesc că eram la drum cu Elena și aveam cazare la Constanta prin intermediul lui Răzvan.
Orașul Constanța
Eu îl percep ca pe un oraș un oraș interesant, un conglomerat modern construit pe baza a două lucruri: nod maritim și locul principal de intrare în țară a mărfurilor de peste mări și oceane (cel mai mare port din bazinul Mării Negre și al patrulea din Europa), dar și ca loc de pornire a traseelor turistice de vară pentru cei care merg la mare. Majoritatea celor care ajung pe litoral vor trece prin Constanța, deci e punct important și de tranzit rutier. Mai jos, la fundație, stă cetatea Tomis, colonie grecească la țărmul Mării Negre.
ro.Wikipedia spune că cel mai vechi oraș de pe teritoriul României, dar eu contrazic acest lucru. Mai multe surse demne de luat în seamă precizează faptul că Histria este prima colonie grecească pe țărmul Mării Negre de pe teritoriul României de azi. Dar despre Histria în puțin timp, tot în seria Scrie România.
Tomis a fost cucerit de romani în 72/71 î.Hr., în 55 î.Hr. trece sub stăpânirea lui Burebista pentru 11 ani (până la moartea lui Burebista), moment în care devine independentă; încă o schimbare e în 29/28 când revine sub comandă romana. Mai târziu (secolele VIII-XII) a purtat numele de Constantiana după numele dinastiei romane Constantiniene (vezi Constantin cel Mare).
La Tomis este exilat (9-17 d.Hr.) poetul roman Ovidiu, și tot acolo artistul și-a găsit sfârșitul.
Conexiuni: Turnul lui Ovidiu este în Caraș-Severin, lângă Caransebeș.
Importanța Tomisului pentru romani e evidentă, fiind mult timp reședința uniunii cetăților grecești, sediul comandantul militar roman al coastei de vest a Pontului Euxin, iar din secolul II resedință de provincie Moesia Inferior (aproximativ Dobrogea de azi). Era o perioadă înfloritoare, urmată de vremuri tulburi cu atacuri ale carpo-geților, iar o altă perioadă înfloritoare apare pe timpul lui Diocletian, când Tomis este capitala regiunii Scythia Minor. Din această ultimă perioadă provin edificiul roman cu mozaic (foarte aproape de Piața Ovidiu) și termele.
Citește mai departe