Între Oravița și Anina găsim cea mai veche cale ferată montană din Sud-Estul Europei, o minunăție tehnică care străbate un peisaj mirific. Aproape toată Calea Ferată Oravița – Anina este realizată din tuneluri, poduri, străpungeri în stâncă. Vă invit pe viaductele și prin tunelurile acestei linii ferate care de-a lungul anilor a cucerit atâtea inimi. Este singurul tren în care două ore vor părea prea scurte, ele nu ajung pentru a admira superbul peisaj.
Update 09 iulie 2017: am actualizat mersul trenului Oravița – Anina, vedeți programul la sfârșitul articolului.
Citiți și despre ferestrele de bârfă din Oravița, unice în țară (și nu doar).
Eu am prins vreme rea, cu ceață și ploaie, dar vouă vă urez drum liber și soare din belșug. Iar ca să vă conving să mergeți la Oravița, vă dau 10 motive pentru care e musai să urcați în tren și să parcurgeți Calea Ferată Oravița-Anina, încărcați cu voie bună, prieteni și aparate foto. Este unul dintre acele locuri în care veți pleca la drum curioși și veți coborî încântați de cele trăite.
Fotografiile sunt făcute cu un Canon EOS 100D de la F64, tare bun pentru călători. Câteva dintre ele sunt realizate cu un puternic obiectiv Sigma de 70-200 (diafragmă 2.8).
Nu uitați să arătați și altora această cale ferată, în cruda economie actuală, e singura metodă să o putem păstra funcțională!
1. Cel mai folosit punct de plecare este gara din Oraviţa, cea mai veche gară din România (1854) (ca să fiu mai exact, de pe teritoriul actual al României). Ba chiar a fost construită înaintea celor din Roma (25 Februarie 1863), Stockholm, Tokyo sau Los Angeles. Vă mai spun o premieră: gara din Oravița este prima gară dotată cu lift-pasaj pentru marfă, asta fiindcă peronul e situat mai sus decât nivelul străzii.
1. Este a doua cale ferată montană din Europa, după Semmeringbahn din Austria, nu degeaba i se zice Semeringul Bănățean. Se spune că pietrarii aduși din nordul italiei au folosit un mortar asemănător ca şi compoziţie cu cel roman. Poate și din acest motiv el rezistă după atâta timp, iar calea ferată nu a fost închisă niciodată din cauza infrastructurii, nici măcar iarna. Dacă a fost vreodată oprită circulația, s-a întâmplat din cauza pietrelor cazute pe linie.
Linia făcea parte din „Drumul cărbunelui” (Kohlbahn), Anina-Oraviţa-Baziaş. La Baziaş, cărbunele provenit din zăcământul de huilă superioară de la Anina era încărcat în şlepuri pentru a aproviziona marile furnale din Europa centrală, aflată în plină revoluţie industrială. Linia aceasta a fost construită la numai trei decenii după prima cale ferată din lume, Liverpool-Manchester, în absenţa dinamitei care avea să fie inventată abia la 3 ani după terminarea lucrărilor, a tehnicii de ridicare (macarale) şi chiar a cimenturilor moderne.
A fost dată în funcţiune la 15 decembrie 1863 pentru transportul de mărfuri şi la 4 aprilie 1869 pentru cel de persoane. Ca vechime, este cea de-a cincea linie de pe teritoriul actual al României, însă ca realizări tehnice şi arhitectonice a rămas neegalată până astăzi. Înaintea ei fost construite liniile Oraviţa-Baziaş (1854), Timişoara-Seghedin (1857), Timişoara-Baziaş (1858) şi Constanţa-Cernavodă (4 octombrie 1860). Coincidență sau nu, dintre aceste prime cinci linii, patru se află în Banat.
3. Pentru că într-unul dintre puncte vei vedea, sus pe muntele opus, locul prin care vei trece. Nu știu un alt traseu de cale ferată similar.
4. În drumul său printre stânci, trenul ne duce și pe lângă o mină închisă de uraniu și din tren se poate vedea una dintre ultimele stele sovietice rămase în picioare de pe vremurile apuse. Ceaușescu trebuie că nu a știut de ea, altfel ar fi dispărut de mult. ;)
5. Pentru că e singura cursă feroviară la care nu îți dorești să ajungi prea devreme la capăt. Ajută faptul că pe trei pătrimi din lungimea liniei Oraviţa-Anina, viteza maximă admisă este de 20 km/h.
Ca și curiozitate: prima cale ferată de la noi, cea spre Dunăre (Oravița – Baziaș) a avut cursa inaugurală lungă de… 7 ore. Iar cursa Oravița – Budapesta se făcea în 26 de ore, iar la Viena se ajungea în 36 de ore :)
6. Realizarea tehnică: linia noastră traversează 14 tuneluri (în total, cam 2 kilometri; tunelul cel mai lung are singur aproape un kilometru) și 10 viaducte (în total, 843 de metri). Dar nu e tot, mai are și 89 de podeţe, 49 de ziduri de sprijin şi parcurge tăieturi în munte pe o lungime de 21 de kilometri, adică peste două treimi din întregul traseu.
Diferenţa de nivel a căii ferate Oraviţa-Anina este de 340 m (de la 218 m la 558 m). Viaductul Racoviţa, în lungime de 126 m, are 11 deschideri şi este sprijinit pe zece piloni. Defileele totalizează puțin peste doi kilometri, iar zidurile de sprijin superioare (ramblee) au cinci km, cu o înălţime maximă de 36 m. Zidurile de sprijin inferioare (deblee) au 13 km, adâncimea maximă fiind de 15 m. 129 dintre cele 160 de curbe (81%) au raza de curbură mai mică decât raza uzuală de 200 m şi reprezintă 20 km. Panta maximă, de 21 la mie, afectează 50% din lungimea tronsonului Lişava-Gârlişte. La cifrele comparative cu Semmeringbahn se pot adăuga panta maximă (de 21 la mie în cazul nostru faţă de 25 la mie) şi raza minimă curbă (de 114 m faţă de 190 m).
7. La Viaductul de la Jitin, enorma placă metalică situată la mijlocul acestuia a fost confecţionată chiar acolo, într-o „uzină” temporară creată pe loc, fiind apoi ridicată şi fixată la înălţimea de 37 m în absenţa unor macarale moderne.
Un alt viaduct, spre Anina, Viaductul Schlucht:
8. Chiar și trenul trebuie să fie unul special, înălțimea tunelurilor este ușor mai mică decât în mod normal, iar din cauza curbelor strânse, distanța dintre osii e și ea, mai mică. Trenul este unul vechi, cu băncuțe din lemn maro, așa cum era în urmă cu 50 de ani, să te simți cu adevărat într-un tren istoric.
Am descoperit o familie care de ziua sărbătoritei vine în fiecare an pe această rută. Simpatic obicei! :)
9. În amintirea unui destin tragic. Iată și o poveste tristă din acele timpuri: unul dintre arhitecții de la Calea Ferată Oravița – Anina a fost considerat vinovat de un prim eşec al perforării tunelului Gârlişte, acolo unde cele două galerii nu s-au întâlnit din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri. El s-a sinucis în 1862, aruncându-se de pe unul dintre viaducte.
10. Un ultim motiv, dar nu cel din urmă este domnul conductor. Din basme scos e și „nașul”, cel care povestește cu mândrie despre acestă cale ferată, despre orașul lui și întreaga regiune. Ba aduce și un album foto cu vederi și poze vechi cu trenul și ce e frumos în zona lui. La ultima vizită, chiar zilele trecute, a adus și un vechi ceas de conductor și un fluier ca în timpurile trecute, să se asorteze cu vagoanele de jumătate de secol.
Iar dacă vă întrebați cât a costat construcția noastră, vă spun eu: la Calea Ferată Oravița – Anina s-au cheltuit în total 5 milioane de guldeni cu această cale ferată minunată. Ca și curiozitate, cu ceva timp înainte, ca să țină sub control resursele și prețul lor, curtea de la Viena a trecut din domeniul privat în cel al împărăției minele din zona Aninei.
Sursele din care am preluat informații: 1, 2, Ghidul Banatului Montan (Gheorghe Popovici).
Vă mai las două fotografii care exemplifică perfect traseul:
Update 15 mai 2015: se pare că am pierdut o cursă zilnică :( Iată vechiul program, din 2014:
Luni – vineri: 07:03 și 14:52 (plecările din Oravița. În Anina stă câteva minute și se întoarce spre Oravița)
Sâmbăta și Duminica circulă doar cel de la prânz.
Ce aș face eu ca să fie funcțional traseul?
- La Oravița aș face o parcare mare pentru cei care vin cu mașina.
- Aș face pachete care includ transferul retur cu microbuzul/autocarul. Cei care vin cu mașina proprie sunt obligați ori să caute transport retur, ori să facă 2 ore cu același tren.
Biletul ar trebui să fie 4-5-6 lei, sunt puțini kilometri.M-am mai gândit și nu l-aș ieftini, biletul nu e scump pentru senzațiile unice oferite, poate chiar l-aș scumpi puțin. - Aș vinde suveniruri cu această cale ferată. N-am găsit nimic în gară.
- Aș vinde sucuri și gustări în tren. În 2 ore ai nevoie de așa ceva, mai ales vara. Iarna aș vinde vin fiert și ceai.
- Aș curăța partea din fața gării de tarabe și bișnițari.
- Aș organiza evenimente în tren: revelioane, serbări, mini-concerte, sesiuni foto pe traseu (cu oprirea trenului în punctele cele mai interesante).
- Aș lega gara de povestea orașului și de Teatrul Mihai Eminescu, primul din țară.
- Aș face mai simplă activitatea fotografilor (din tren). Geamurile mici nu sunt tocmai ideale, iar deschiderea ușii, oricât de funcțională e, poate duce la accidente.
Ca să verificați mersul trenului, intrați pe www.cfrcalatori.ro, debifați „Doar statiile principale”, selectați ziua (nu afișează automat cursele de a doua zi) și apăsați Caută trenuri. Este important să deselectați căsuța mai sus amintită fiindcă altfel nu veți găsi localitatea Anina.
Mersul trenurilor pe site-ul CFR Anina – Oravița (confirmat la telefon și personal în gară, iar apoi am mers cu el): pleacă din Anina la 14:40 în 9 iulie 2017 (față de 9 septembrie 2016, staționează o oră și jumătate în Anina)
La Anina am găsit și acest drăguț graffiti:
Voi ați fost pe această cale ferată? Cum ați trăit experiența?
Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Parafrazandu-l pe regretatul Octavian PALER, care spunea ca „…avem timp pentru toate…” sunt sigur ca avem tot ce ne trebuie pentru a face un turism de calitate. Si totusi nu o facem, ne oprim la planuri, la nevoi, sau la simpla promovare…
Și eu cred că ar fi simplu ca acest tren să circule plin. Mai trebui mici lucruri făcute pentru asta, unul dintre ele e transferul între Anina și Oravița, la retur. Dar astea sunt detalii comparativ cu munca enormă făcută de meșterii italieni ca să străpungă stânca dură..
Nu avem timp pentru toate…
De multe ori treci pe langa un obiectiv turistic important si nu ai timp sa-l vizitezi, in goana spre casa. Iti spui „lasa ca o sa-l vad altadata”. Acest „altadata” poate insemna peste 10 ani sau niciodata.
Anul trecut am fost in Turcia, pe traseul Istanbul – Cappadocia – Antalya. Ei bine, in drum spre Antalya, dupa ce vizitasem cel mai mare caravanserai din Turcia (nu stiu daca e si cel mai mare din lumea islamica, caravanseraiul SultanHani) am trecut prin orasul Konya. In Konya s-a nascut cel mai mai mare filosof al Turciei, Mevlana, creatorul ordinului dervisilor rotitori (stiti voi, dansatorii aceia cu turbane rosii pe cap care intra in transa si danseaza non-stop, cu o mana spre pamant si o mana spre cer). Ne propusesem sa intram in oras (orasul este urias, are peste 1 milion de locuitori) si sa vizitam moscheea (mai ciudata decat restul moscheilor) unde se afla inmormantat Mevlana.
Aveam doar 4 km pana la moschee si din pacate ne aflam pe centura ocolitoare a orasului. Credeti ca am ajuns la ea? O parte din grupul nostru (8 persoane) a hotarat sa mergem spre Antalya, o parte (mai mica) a vrut sa viziteze mormantul. Deci am continuat spre Antalya. Credeti ca voi mai ajunge vreodata la Konya? Cand o sa mai parcurg eu 1.500 de km pentru a vedea mormantul marelui sufi? Altadata…
Ce poze dragute.Imi plac foarte mult.Se vede ca si tie iti place sa pozezi pentru ca iti ies niste poze foarte frumoase.De curand m-am intors si eu din concediu din zona Moldovei si am gasit acest site care m-a ajutat foarte mult sa imi gasesc cazare: cazare in Iasi .
Beton articol! Totusi la poza despre viaductul Jitin apare viaductul Schlucht de la intrarea in Anina, vazut spre Oravita… ;) Iar pe conductoare o cheama Aurelia.. B|
Legat de punctul 8 de la functionabilitatea traseului: geamurile ferestrelor tocmai spre a nu se deschide mult au fost proiectate, din cauza ingustimii tunelurilor ;) Sursa aici: Art. 5. – (1) În interiorul vagoanelor de călători, atât în compartimente cât şi pe culoarele laterale, trebuie să fie aplicate inscripţii care să avertizeze publicul călător asupra pericolului pe care îl prezintă aplecarea în afară pe ferestre şi uşi.
(2) Deschiderea ferestrelor trebuie să fie limitată la maxim 250 mm faţă de rama superioară pentru a nu permite aplecarea călătorilor în afara vagonului. <> Toate cele bune! ;) :D
Vreti sa salvam Semeringul Banatean ?
Doar impreuna reusim…Cum ? Popularizand acest lucru la cat mai multa lume . Da si tu un „share” sau „distribuie”.
Noi impreuna cu o serie de oameni inimosi organizam o excursie tematica.Aveti programul mai jos.Detalii si rezervari 0745844396 0731 115 574
web:http://www.vacante-ieftine.eu
Programul pe scurt pentru Timisoara Oravita Anina
11.10.2014
SOS Patrimoniu bănăţean
Expediţia culturală „ Primul tren, primul roman în pericol-ca picnic literar”
Vă invităm să fiţi alături de noi în iniţiativa de cunoaştere apofundată a unor elemente de patrimoniu unice bănăţene, cu valoare naţională, dar intrate din păcate în zona „spaţiilor părăsite” . Cu ce putem fi noi de folos? Cu prezenţa noastră acolo, ca dovadă a aprecierii normale pe care o purtăm acestor elemente, din solidaritate cu comunitatea locală şi din respect faţă de ce este al nostru.
Vrem să vedem sau să revedem linia ferată ORAVIŢA-ANINA , cunoscută sub numele de Semmering-ul bănăţean, al României de fapt, cu ajutorul:
– unui tren ce aminteşte de atmosfera anilor ’50, pus la dispoziţia noastră, care va opri în cele mai imporante locuri;
– unei vizite la teatrul din Oraviţa, unicat naţional;
– unei vizite la uzina electrică din Anina, perlă a barocului industrial;
– unor momente muzicale inedite cu ocazia opririlor şi vizitelor;
– unor momente de lectură susţinute de scriilorii D. Vighi şi V. Marineasa din reportajele şi unul din romanele lui Virgil Birou, Oameni şi locuri din Căraş, respectiv Lume fără cer. Romanul se poate cumpăra spre lectură înainte de efectuarea expediţiei, cât şi în timpul ei;
– parteneriatului Radio Timişoara şi TV;
– parteneriatului cu societatea Ariergarda Timişoara;
– diplomelor de participare acordate Dv, ca membrii ai expediţiei;
– nu în ultimul rând, al vinului şi cozunacului oferit de organizatori;
Se va efoca prin acest efort partea cea mai importată din istoria societăţii StEG, care a construit tronsonul cel mai greu şi cel mai spectaculos al liniei şi care la exploatat până la 1918, precum şi originile primului roman modern bănăţean Lume fără cer.
Desfăşurător informativ:
-7-9 deplasare Timişoara-Oraviţa;
-9.30-12 deplasare cu trenul Oravita Anina si oprire la doua viaducte si doua tuneluri (se va prezenta de catre scriitorii Daniel Vighi si Viorel Marineasa la un pahar de vin si cozonac primul roman modern banatean „Lume fara Cer ” de Virgil Birou
-12.30 -14.30 deplasare cu trenul Anina Oravita
-14.30 -15 deplasare cu autocarul in Oravita la Lacul Mare ghidaj prin orasul Oravita din autocar
-15-16 servire masa optional sau deplasare pe jos la teatru
-16-17 vizitare teatru
-17-18.30 vizitare centru Oravita ( plamanul lui Sisi si viaductul Oravita)
-19-21 deplasare Oravita Timisoara
http://vacante.produse-ieftine.ro/hotel/Calatorie-in-timp-Oravita-Anina.html
As adauga ca traseul este minunat in orice anotimp, legat de dimensiunea geamurile s-a spus deja, s -ar putea organiza iesiri pentru grupuri mai mari cu drezina, pe platforma, atunci deachiderea este maxima ( asa cum se organiza pentru studentii absolventi) iar parcarea s ar putea amenaja vis a vis de peronul garii. La pachet, in functie de timpul turistului, vizita laTeatrul Mihai Eminescu, Lacul Mic, Mare, Liceul
Gen Dragalina, Biserica romano-
catolica dar si pachet de excursii in imprejurimi (gindite si organizate im detaliu) Chei, Dunare, cu cazare in oras,
Si ce am omis, excursii cu scoala….macar cei din judet ! Sunt multi cwi care n au habar si sunt amibtiri care ramin intiparite in mintile copiilor!
este inexplicabil cum o companie asa mare ca si cfr sa nu invete ceva din experienta CFF(caile ferate forestiere) Viseu care dispun de un peisaj sub asteptarile reclamelor in comparatie cu ce ofera ruta oravita -anina; ma straduiesc sa aflu macar un tf. de la gara din oravita si nu reusesc, parca totul este un mare secret…………..ignoranta managerilor se pare ca este…..
Este și dilema mea, mai ales că l-am inclus în circuite turistice la 2 agenții de turism și merg deja cu turiști de anul acesta acolo. Văzând cum funcționează per ansamblu acest mastodont scufundat în ignoranță (CFR-ul), ma mir mai puțin ca nu sunt în stare să facă treabă. Calea ferata Oravița – Anina ar putea fi un produs fantastic, asta cu un pic de implicare și creativitate. Poate ca e nevoie de un proprietar privat, ca la CFR nu se face performanță.
Cel mai bine e sa cumparati biletele de la Agentia CFR din Timisoara (sau alt oras), altfel veti ajunge sa cumparati din tren (la Anina nu se dau bilete iar la Oravita se dau o zi, alta nu), in speranta ca nu aveti ghinion sa nu fie locuri. Ei tin de Regionala Timișoara, cu cei din regionala trebuie sa vorbiti.
Iubesc anina, mai ales sluhtul!
Frumos articol si respect pentru pasiunea si pretuirea autorului fata de valorile tarii noastre.
Astazi circula doar o singura cursa dus-intors, cu plecare din Oravita la 11.15. Soseste in Anina la 13.10; la 13.25 pleaca spre Oravita unde ajunge la 15.30. Costul biletului este 10 lei/calatorie dar din martie 2016 a intrat in vigoare sistemul „ticketing” de achizitie a biletelor. Se pot cumpara din timp de la orice agentie din tara, grupurile de turisti si copiii putand beneficia de reducere.
La punctul 4 fac o mentiune: steaua nu este a lui Lenin (acesta nici nu stia ca la Lisava-Ciudanovita exista uraniu) ci a lui Stalin. Dictatorul sovietic a inceput exploatarile la aceste mine pe baza cercetarilor efectuate de germani in al doilea razboi mondial. Cat a durat ocupatia sovietica, rusii din Oravita (ofiterii au fost incartiruiti la cladirea de locuinte de langa Teatrul Vechi Mihai Eminescu – „blocul sovietic”) au supravegheat extractia si exportul acestui zacamant spre URSS, uraniul din zona oraviteana platind datoria de razboi a Romaniei fata de URSS si dezvoltarea programului nuclear / spatial al acestora. Ceausescu stia despre bogatia din Banat (uraniu cu valoare izotopica in stare pura mai ridicata decat a celorlalte exploatari din tara) iar steaua a lasat-o pentru ca facea parte si din stema romaneasca. In plus, e unul dintre simbolurile comunismului.
Geamurile nu se deschid mai mult din motive de siguranta, la fel cum nici capetele vagonului nu pot fi transformate in semi-platforme deschise (cum au cerut unii turisti in ultimii doi ani); peretii unor tunele sunt la o distanta de doar 12 cm! de peretii vagonului si acestia sunt chiar peretii nefinisati, Se pot observa cu usurinta marginile taioase rezultate in urma strapungerii cu dalta si tarnacopul.
CFR-ul abia anul acesta a constientizat valoarea monumentului istoric de arta si arhitectura clasificat 11-B-308 ca urmare a nenumaratelor actiuni ale diferitelor ONG-uri, istorici, oameni de cultura sau inimosi care au cerut incuderea acestui traseu in patrimoniul UNESCO (Gloggnitz-Murzzuschlag – Semmering-ul austriac fiind inclus din 1998). Dovada este faptul ca, daca pana anul acesta CFR-ul dorea cu disperare sa vanda, sa concesioneze, sa inchirieze, orice numai sa scape de aceasta cale ferata, in martie a.c. au fost prezenti la Targul International de Turism de la Bucuresti cu promovarea tocmai a acestei rute. Sunt doar trei vagoane disponibile (ultimele din tara ce mai pot circula pe aceasta cale ferata unica in Romania prin declivitate si raza de curbura), astazi insuficiente datorita numarului tot mai mare de turisti.
De acord cu unele propuneri din finalul articolului, punctele 1, 3, 4, 5 si posibil 7 (aceste doua valori sunt deja legate in pachetele turistice) insa asupra celorlalte e de discutat.
Impreuna salvam Semmering-ul Banatean!
Mulțumesc de apreciere. Împreună putem salva Semmeringul Bănățean, într-adevăr.
Am completat la stea, să se înțeleagă (sper) mai bine; ați prins ideea, e vorba de steaua sovietică, care e de fapt folosită în Rusia încă de prin 1917-1918, așadar așezarea lângă ilustrul Lenin nu e chiar întâmplătoare. Frumoase completările cu trupele române din Oravița, nu știam povestea respectivă, mulțumesc.
Sigur că trebuie făcute pachete, pentru simplul motiv că este îngreunată mult organizarea individuală a excursiilor pe această cale ferată din lipsa acestui serviciu de retur/transport local. Ce face o familie cu 1-2-3 copii când ajunge la capătul traseului cu trenul, la Anina/Oravița? Face autostopul tatăl și mama rămâne cu copiii? Spargem familia, unul rămâne cu mașina și nu se bucură de traseu? Acum nici nu mai poți merge înapoi cu trenul dacă l-ai luat pe cel care vine în stația depou. La fel pentru un cuplu sau un turist individual, care din orașul destinație trebuie să își caute soluții de deplasare. E un lucru important la care trebuie să se gândească CFR-ul. Sau dacă nu ei, să facă un parteneriat cu un transportator care să aibă autocare, dar ar fi lipsirea de o posibilă sursă de finanțare în plus pentru acest produs turistic.
Felicitari.Emotionant totul.ZAporpo de at. foto: eu folosesc un CANON IXUS 950 de care sunt f. multumit;am facut mii de poze dar,anul trecut a trebuit sa schimb obiectivul;sistemul optic se defectase.;dupa reparatie de vreun am parca nu merge asa cum mergea la inceput;;apar mai mult poze „:flou”.Asua un alt aparat.Poate imi dati un sfat./t.
multzam Tiberiu
Probabil un aparat bridge vă va satisface. Sunt acelea care seamănă cu cele de profesioniști, dar sunt făcute să fie ușor de folosit de oricine. Au obiectiv mare (așadar și zoom) cu stabilizator foarte bun și senzor mărișor. O să vă ajute în marea majoritate a situațiilor fără să vă complicați existența. Sunt mai mulți producători care fac bridge-uri de calitate, fie Canon, FujiFilm, Nikon, Sony sau alții. Prețurile văd că sunt din jurul sumei de 1000 de lei până la 3000, în funcție de performanța aparatului. Aruncați o privire aici: http://www.f64.ro/aparate-foto-compacte-digitale.html
O data-n viata fiecare roman care-si iuibeste tara poate sa parcurga acest traseu fantastic si demn de urmarit. Amintindu-ne ca s-a construit cu mari sacrificii omenesti acum mai bine de 150 si de ani, acesta va ramane in istoria judetului Caras. Dragi romani de pretutideni, daca va iubiti neamul si tara, vizitati cand ve-ti avea posibilitatea Semeringul Banatean, calea ferata Oravita-Anina si retur.
Un banatean in toalele lui, de pe Valea Carasului. Vraneamt din mos-stramosi.Banatean la propriu si la figurat.
Vă dau dreptate. Cu respect, alt „bănățan”.
CFR nu are capacitatea , iar personalul ce ar trebui sa promoveze aceste locuri este incompetent . Inchirierea trenului este o adevarata lupta , pile ,relatii si spaga in mai multe directii .
Ați închiriat acest tren? Cât costă?
Minciuni ! Se circulă cu legitimaţie de călătorie CFR !
Sunt indignat de mai mari nostri care sunt nepasatori si stau nepasatori fata de o asemenea splendoare, se vor ridica cei ce au lucrat si trudit în ziua judecati si ne vor dojena, (ca sa fiu politicos totusi) pentru mostenirea primita si de care nu suntem în stare sa avem grija si respect pentru generatia care vine dupa noi.
Norocul că e o lucrare trainică, altfel nu puteam avea încredere că actualii ar avea grijă măcar să fie funcțională. Poate vin și vremuri mai bune, în administrare ceva mai serioasă decât a CFR-ului (sau cu o schimbare din partea lor).
În 2019, 15 ianuarie, domnul conductor era la datorie cu aceleași povestiri fabuloase. Omul acesta face cinste CFR-ului. Ne-a arătat colecția de monede și bancnote vechi românești, ne-a povestit despre traseu, despre oameni. Omul acesta face cinste CFR-ului… mă repet.
Da, am văzut 2 conductori pe ruta aia, ambii la fel de pasionați. Așa trebuie, jos pălăria!